Alegătorii din Serbia, chemați la urne în cadrul alegerilor generale
Alegătorii din Serbia sunt chemați la urne în cadrul alegerilor prezidențiale, legislative și locale, după o campanie dominată de problemele economice ale țării și nu de tensiunile naționaliste, care monopolizau de obicei dezbaterile electorale. Scrutinul din Serbia are loc în contextul în care rata șomajului a atins 24%, iar inflația a depășit 10%. La finalul zilei, o lume întreagă va afla dacă Serbia a ales calea europeană sau, dimpotrivă, pe cea a radicalizării şi naţionalismului.
La scrutinul din Serbia se înfruntă Partidul Democratic, condus de proeuropeanul Boris Tadici, în vârstă de 54 de ani, și Partidul Sârb al Progresului, al populistului şi fostului ultranaţionalist Tomislav Nikolici, în vârstă de 60 de ani.
Pentru a primi cât mai multe voturi, liderii celor două formațiuni au promis în special crearea de locuri de muncă și atragerea de noi investiții străine, după ce criza economică a pus capăt sau chiar a suspendat proiectele din ultimii ani. Tadici şi Nikolici au promis că vor lupta pentru combaterea corupției și a economiei subterane, care, potrivit datelor oficiale, ar reprezenta aproximativ 30% din PIB-ul țării.
Boris Tadici, care a demisionat din funcție la 4 aprilie pentru a putea fi organizate alegerile prezidențiale anticipate în paralel cu alegerile generale , simbolizează reînnoirea Serbiei. El este unul dintre principalii susţinători ai acceptării candidaturii Serbiei pentru aderarea la Uniunea Europeană, aprobată oficial de Bruxelles în luna martie. Liderul Partidului Democratic a calificat scrutinul drept unul „crucial” şi i-a îndemnat pe sârbi să aleagă drumul schimbării și al dezvoltării țării, acordându-i un ultim mandat de cinci ani. S-a angajat, dacă va fi reales, să înceapă negocierile în vederea aderării Serbiei la Uniune înainte de sfârșitul anului 2012.
Conservator, populist și naționalist, Tomislav Nikolici a promis, la rândul său, creșterea impozitelor pentru bogați, redistribuirea veniturilor obținute astfel celor defavorizați și atragerea de investiții, pentru a susține în special industria și agricultura, sectoare care au suferit după izolarea aproape totală din anii ’90. Mai mult decât atât, liderul Partidului Sârb al Progresului a anunțat că are are în plan construirea unui canal care să lege Dunărea de Marea Egee, un proiect de peste 600 de kilometri lungime.
Dosarul Kosovo, deși rămâne o problemă importantă în Serbia, izolată multă vreme pe scena internațională în urma conflictelor din Bosnia și din Kosovo, a ajuns pentru prima oară în plan secund. Belgradul refuză în continuare să recunoască guvernul de la Priștina, care şi-a declarat unilateral independenţa în februarie 2008.