100% Schengen, doar în 2025
La aproape 81 de ani, președintele federal austriac Alexander Van der Bellen face istorie, uitând tradiția țării sale de după 1945 conform căreia primului partid clasat într-o luptă electorală parlamentară i se oferă șansa formării unui nou guvern.
Constituțional vorbind, președintele federal al Austriei nu este obligat să respecte tradiția. Clasamentul alegerilor parlamentare federale din 30.09.2024: partidul libertății (FPÖ) 28,8%, partidul popular (ÖVP) 26,3%, partidul social-democrat (SPÖ) 21,1%, verzii (Grüne) 8,2% și partidul liberal (NEOS) 9,1%, etc. Roșii, Neos și Verzii refuză în mod categoric o colaborare cu FPÖ, având culoarea politică albastru, un partid considerat considerat de establisment ca fiind chiar rusofil și extremist, în timp ce popularii nu exclud o coaliție cu partidul libertății, resping însă categoric o alianță sub conducerea lui Herbert Kickl, liderul FPÖ, considerat nefrecventabil.
Președintele federal al Austriei l-a însărcinat pe fostul cancelar Karl Nehammer, un politician versat, cu formarea noului guvern. Partidul acestuia, aparține familiei politice a popularilor europeni, fiind astfel înrudit cu PNL-ul local. Karl Nehammer s-a opus admiterii României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație denumit Schengen, cu mai puțin de doi ani în urmă, atunci când la conducerea guvernului de la București se afla nimeni altul decât Nicoale Ciucă, lider al PNL-ului.
Apropierea ideologică partizană europeană nu a ajutat România. Astăzi Bucureștiul mai are doar un pas de făcut. Schengen air și naval funcționează deja din primăvară, grație eforturilor coaliției conduse de Marcel Ciolacu. Aderarea deplină, astfel și rutieră la spațiul Schengen pare a fi – spun surse de presă vieneze – doar o formalitate în măsura în care cancelarului Nehammer îi va reuși formarea unui guvern. Șanse bune are o troică, condusă în viitor de același popular domn Nehammer, căreia ar urmă să-i fie parte atât social-democrații cât și partidul NEOS.
Astfel vom ajunge mai aproape de a intra în Schengen. Regulile acestei troici ar fi fost deja negociate. Chiar dacă decizia Schengen ne va fi favorabilă încă în acest an, ea fiind asumată de troică, deschiderea graniței și astfel împlinirea faptică a dezideratului de mai bine de un deceniu al Bucureștiului, va fi posibilă abia în primul semestru al anului 2025, în măsura în care situația oricum tensionată a Schengen-ului european va ramane neschimbata. Schengen, per pedes, cândva în 2025! Fapt notoriu și probabil, chiar dacă Polonia va prelua președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor și va fi nevoită să se lupte cu valurile migrației ilegale de la răsărit.
Un articol de Alex Todericiu