ZIUA NAȚIONALĂ. 4.000 de militari, aproximativ 200 de mijloace tehnice şi peste 50 de aeronave, la parada din București (VIDEO, FOTO)

UPDATE: Parada militară de 1 Decembrie s-a încheiat în jurul orei 12.30.

După încheierea evenimentului, președintele Klaus Iohannis a strâns mâna mai multor spectatori și le-a urat ”La mulți ani”.

După defilarea celei mai noi tehnici de intervenţie a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a urmat defilarea blocului de tehnică aparţinând Serviciului Român de Informaţii.
Parada militară națională a continuat cu defilarea detașamentelor pedestre.

Ulterior au defilat structurile reprezentative ale Ministerului Apărării Naționale. Lor le-au urmat detașamentele străine din Bulgaria, Canda, Cehia, Croația, Franța, Germania, Georgia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, Portugalia, Republica Moldova, Slovenia, Turcia, Ucraina și SUA.

Blocul de paradă al Forţelor Terestre Române este comandat de generalul-maior Dorin Blaiu, comandantul Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Terestre. Forţele Terestre Române au ponderea cea mai însemnată în corpul Armatei României și au în compunere divizii de infanterie, brigăzi de luptă, brigăzi sprijin de luptă, centre de comunicaţii, batalioane de sprijin luptă şi de sprijin logistic, baze logistice, structuri de învăţământ şi instrucţie.

Parada a fost încheiată tot de aviație.

UPDATE: Parada militară a fost deschisă, ca de obicei, de aviație. 50 de aeronave trec peste Arcul de Triumf, la acest eveniment.

Apoi au defilat pe sub Arc 200 de vehicule militare.

Ulterior, blocul de defilare al Ministerului de Interne a fost deschis de Poliția Română, urmată de Jandarmeria Română și autospecialele ISU.

Mii de oameni sunt prezenţi pe traseul de defilare.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

UPDATE: Parada militară de la Arcul de Triumf a început la ora 11.00. Președintele Klaus Iohannis a primit onorul militar și i-a salutat pe militarii prezenți.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

În timpul intonării Imnului Naţional, au fost executate 21 de salve de tun de către bateria „Salve” a Brigăzii 30 Gardă ,,Mihai Viteazul”.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a ajuns la eveniment însoţit de fiica sa cea mare şi unul dintre nepoţi.

În tribuna oficială sunt mai mulţi miniştri, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

La mulţi ani, România! La mulţi ani, români, oriunde vă aflaţi! Se împlinesc astăzi 101 ani de la Unirea tuturor românilor într-un singur stat. Ziua în care am devenit o singură naţiune. Şi an de an de atunci, trebuie să ne amintim de cei care s-au jertfit pentru ca acest vis să devină realitate.

Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Dodoloaţe. Termenul ne-a fost transmis de Lucian Blaga, el însuşi participant la unirea din 1918, auzindu-l din gura unui copil în drumul lui spre întoarcerea în satul natal.

În cinstea acestei zile, în toată ţara este o adevărată desfăşurare de forţe. Şi astăzi vom avea parte de un adevărat spectacol la Arcul de Triumf. Defilarea începe la ora 11.00, cand soseşte şi preşedintele Klaus Iohannis, informează B1 TV.

Aproximativ 4.000 de militari din care 500 din peste 20 de ţări aliate sau partenere, aproximativ 200 de mijloace tehnice şi peste 50 de aeronave vor participa începând cu ora 11.00, la parada militară organizată în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Aşadar, sunt 101 ani de la Marea Unire, de la momentul în care inimile tuturor românilor au bătut la unison şi au simţit că fac parte din acelaşi loc. Ziua istorică de 1 decembrie 1918 este ziua în care ultima provincie românească, Transilvania, și-a decis soarta, unindu-se cu Regatul României. Marea Unire a fost rodul muncii tuturor românilor dispersați în afara granițelor României până la 27 martie 1918, când prima provincie, Basarabia, a votat unirea necondiționată cu Patria Mamă, România, ca mai târziu să i se alăture și Bucovina. Odată cu Rezoluţia de la Alba Iulia, românii s-au unit în România dodoloaţă, sintagmă rămasă peste ani pentru a consfinţi unirea Transilvaniei cu România.

În urmă cu 101 ani, 1228 de delegați ai tuturor păturilor sociale din Banat și Ardeal, la care s-au adăugat încă 100.000 de oameni, au trecut Carpaţii din toate provinciile istorice. Cu toţii au asistat la Alba Iulia la citirea Rezoluției Marii Adunări Naționale a Românilor din Transilvania. Veniseră cu mic cu mare să pună umărul la înfaptuirea Marii Uniri, veniseră cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, cu steaguri tricolore în frunte. Drumul spre Cetăţuia de la Alba Iulia era flancat de șirurile de ţărani români înveșmântaţi în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul.
Amestecaţi în mulţime erau Iuliu Maniu, viitorul Patriarh Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod-deputat român în Parlamentul de la Budapesta ori Ion I. C. Brătianu. Marea Unire nu mai era doar un vis, anunţul a fost făcut de Vasile Goldiş care a citit rezoluţia Unirii:

„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”.

Alegerea locaţiei Alba Iulia nu a fost una întâmplătoare. La Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intrase în cetate, care a devenit capitala domnitorului în timpul scurt cât reușise să săvârșească Unirea Țărilor Române. Apoi, în 1784, pe platoul Cetăţii, Horia și Cloșca au fost frânţi pe roată în urma condamnării lor.

Marea Adunare Naţională a fost pregătită cu migala, iar la finalul ei România dodoloaţă a anunţat popoarelor lumii voinţa și hotărârea sa, naţiunea română declarând prin manifest că ea „din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotărâtă a pierii mai bine decât a suferi mai departe sclavia și atârnarea”.
Lucian Blaga, participant activ la marea unire povestea:

„În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribună. Seara, în timp ce ne întorceam cu aceeaşi trăsură la Sebeş, atât eu cât şi fratele meu ne simţeam purtaţi de conştiinţa că pusesem temeiurile unui alt Timp cu toate că n-am făcut decât să „participăm”, tacuti si insignifianti, la un act ce se realiza prin puterea destinului. Când dăm să ieşim din sat, numai ce auzim dintr-o curte, neaşteptat, în noapte, un strigăt de copil: „Trăiasca România dodoloaţă!”.