15 mai, Ziua mondială de acțiune pentru climă. Cum s-a schimbat clima în România în ultimii 10 ani

Celebrăm pe 15 mai Ziua mondială de acțiune pentru climă, o zi în care ar trebui să ne gândim mai mult decât oricând, că modificarea temperaturilor globale duce la distrugerea singurului habitat pe care îl avem pentru a trăi.

Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă este legată de proclamarea de către meteorologi a necesității protecţiei climatice pentru bunăstarea generațiilor prezente și viitoare. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) este o sursă de informații cu caracter autoritar în sistemul Organizației Națiunilor Unite privind problemele vremii și climatice.

În a doua jumătate a sec XX, ideile privind schimbarea climei au devenit tot mai frecvente, iar în anii 80 au apărut dovezi ştiinţifice cu privire la riscul schimbării globale a climei, care a trezit îngrijorare şi a făcut posibilă în 1992, semnarea Convenţiei-cadru a ONU cu privire la Schimbarea Climei la Summit-ul de la Rio de Janeiro. Obiectivul final al Convenţiei a fost stabilizarea concentraţieigazelor de seră în atmosferă la un nivel, care ar preveni interferenţa antropică periculoasă cu clima.

Temperatura Terrei creşte ameninţător

În ultimii 30 de ani OMM a publicat anual un raport privind starea climei globale și fenomenelor meteorologice semnificative, care se produc în întreaga lume. Informaţiile au devenit și mai importante după intrarea în vigoare a Acordului Climatic de la Paris (2015), care şi-a propus, printre altele, scăderea cu cel puţin 40% a emisiilor gazelor cu efect de seră, până în 2030.

În prezent, analiza schimbărilor temperaturii globale se efectuează pe baza observațiilor de la 6,3 mii de stații meteorologice din întreaga lume, instrumentelor de suprafață bazate pe măsurarea temperaturii suprafeței mării, stațiilor de cercetare antarctice și, de asemenea, datelor de pe satelit și modelelor vremii a centrelor de prognozare.

OMM, pe baza analizelor celor mai importante cinci centre Internaționale privind studierea schimbărilor climatice, a concluzionat că temperatura medie globală a suprafeței Terrei a ajuns „de aproximativ cu 1,1ºC mai ridicată față de același indicator a epocii preindustriale” (perioada anilor 1880-1900). Concomitent, ultimii ani au devenit cei mai călduroși ani din istoria observațiilor, un semn clar al continuării schimbărilor climatice pe termen lung, cauzate de sporirea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Potrivit IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), suntem la mai puțin de 12 ani de punctul din care efectele schimbărilor climatice și încălzirii globale nu vor mai putea fi remediate.

Fără o acţiune concertată de limitare a emisiilorde gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane,IPCC se aşteaptă ca temperaturile globale să mai crească cu 1,8 până la 4,0ºC până în 2100. Iar la o creştere a temperaturii peste 2°C, raportat la perioada preindustrială (1850), va fi un prag de lacare este foarte probabil să aibă loc schimbări ireversibile şi posibil catastrofice ale climei planetare.

Comisie Europeană (CE) și-a propus ca una dintre prioritățile mandatului său să fie lupta împotriva schimbărilor climatice și a degradării mediului. Astfel, Pactul ecologic european (The EuropeanGreen Deal) stabilește acțiunile menite să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Şi România s-a agajat alături de statele membreu UE să încerce diminuarea emisiilor nocive cât mai eficient cu putinţă.

România simte puternic efectele climatice

În România, ca şi în multe alte ţări, temperatura a crescut drastic în ultimii ani, trecând peste limita celor 32 grade Celsius coniderate graniţa de suportabilitate a corpului uman. Conform analizelor efectuale de Clima T Impact Hub, aproximat 29 de zile pe an, pragul de 32 de grade este depăşit în Bucureşti. În comparaţie, în 1980, Capitala atingea acest record de temperatură doar 9 zile pe an, au evoluat la 15 în anii 90, pentru ca în anii 2000 să se ajungă la 1 de zile caniculare anual.

Studiile efectuate de către Administrația Națională de Meteorologie folosind analiza valorilor termice la nivelul perioadei 1901-2013 de la un număr de 17 stații meteorologice cu un șir consecutiv de măsuratori de peste 100 de ani indică faptul că, în Romania, temperatura medie anuală a aerului a crescut în ultimii 33 de ani cu 0,5 grade Celsius (1981-2013/10,2 grade Celsius) față de întreaga perioadă analizată (1901-1980/9,6 grade Celsius).

În august 2019, temperatura în România a fost cu 2,8 grade mai mare față de media intervalului 1961-1990.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru, făcut public de europa.eu la începutul acestui an, aproape 90% dintre români spun că protecția mediului este importantă pentru ei. Totodată, 45% dintre cetățeni afirmă că poluarea aerului constituie cea mai importantă problemă legată de mediu.