„Vorbim de un colaps în sistemul educaţional”. Cum explică profesorii rezultatele slabe obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Naţională

Rezultatele obținute de elevi la simularea examenului de Evaluare Naţională arată că se adâncește decalajul dintre mediul rural și cel urban. Profesorii atrag atenția că elevii nu se mai concentrează, mulți nu au luat în serios această simulare, modul în care e conceput examenul nu e potrivit, iar proiectul „România Educată” nu și-a atins țintele.

Decalaj mare între urban și rural la simularea examenului de Evaluare Naţională

Potrivit rezultatelor centralizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Iaşi și citate de Ziarul de Iași, există o diferenţă de aproximativ 40% între mediul urban şi cel rural, în cazul probei la matematică. La limba şi literatura română, diferenţa e de 30%.

74,30% dintre elevii de clasa a VIII-a care au susţinut proba la limba română au obţinut note egale sau mai mari decât 5, în timp ce 58,94% dintre cei care au participat la matematică au obţinut cel puţin nota 5.

Eveniment - 02 apr, 08:30

Nemulțumirea elevilor din liceele vocaționale. Pregătire simultan pentru bac și adminiterea la facultate

„Generaţia de elevi care se află acum în clasa a VIII-a a parcurs clasa a V-a integral online sau la distanţă, prin pachete educaţionale, pe fondul crizei sanitare, şi a acumulat goluri semnificative în învăţare care nu s-au recuperat până acum, mai ales la disciplinele care au un grad mare de abstractizare, cum este matematica”, a declart Luciana Antoci, Inspector Şcolar General al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, care a precizat că avertizat din timp asupra acestui lucru.

Antoci a anunțat că ISJ Iaşi va desfăşura o inspecţie tematică „în toate şcolile cu rezultate îngrijorătoare pentru identificarea cauzelor care au condus la aceste rezultate şi pentru planificarea unui program intens de activităţi remediale, adaptate la nevoile reale de pregătire ale elevilor”.

Cum explică profesorii ieșeni rezultatele slabe la simularea examenului de Evaluare Naţională

Mihaela Popa, profesor de Matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iaşi şi fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, a declarat că „dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”.

„De aici încolo există bani de la Uniunea Europeană efectiv pentru acest obiectiv de a micşora decalajul rural-urban. Însă, de aici începe un întreg proces, pentru că nici orele remediale şi nici heirupismul în cele patru luni care au mai rămas nu cred că rezolvă foarte multe”, a completat profesoara de matematică.

Potrivit Mihaelei Popa, e nevoie de mai mulți profesori și de introducerea dublei specializări: „Noua lege nu aduce nimic nou pentru a schimba ceva şi pentru a atrage resursă umană în sistem. Sunt de acord că trebuie evaluaţi profesorii, dar întâi să îi avem. Ministerul a apelat la un artificiu destul de dureros pentru elevi şi anume menţinerea cadrelor didactice ca titulari până la 70 de ani”.

Aceasta a criticat și modul de trecere a elevilor de la gimnaziu la liceu: „Evaluarea Naţională cu această ierarhizare unde se poate intra şi cu nota 1 a început în 2000. Din 2000 până în 2024, starea învăţământului s-a deteriorat fantastic de mult. Înseamnă că această Evaluare Naţională nu este bună”.

La rândul ei, Liliana Romaniuc, profesor de matematică la bază şi fost Inspector Şcolar General al ISJ Iaşi a susținut că „este important să recunoaştem faptul că nu toţi elevii au tratat cu seriozitate această formă de evaluare. (…) Copiii în continuare nu înţeleg ceea ce li se predă şi, dacă nu înţeleg, nu pot învăţa”.

Aceasta a mai afirmat că elevii, fiind tot mai obișnuiți cu device-urile electronice unde primesc foarte rapid recompense, nu mai sunt dispuși să muncească și să se concentreze la școală, unde „un test sau un examen presupune atenţie, concentrare şi muncă. Nu pot să nu constat că elevii noştri, din păcate, muncesc din ce în ce mai puţin”.

Liliana Romaniuc a mai susținut că, pentru a rezolva problema, trebuie să preluăm modelul altor state, să-l adaptăm și să extindem ceea ce funcționează. De asemenea, temele trebuie verificate mereu, iar prezența făcută mai ales în rural, unde mulţi elevi obișnuiesc să lipsească de la şcoală.