Vinul arctic: Considerat un produs experimental acum câțiva ani, transformat azi în industrie

Odată văzută ca fiind experimentală și la marginea a ceea ce este posibil, o industrie comercială a vinului în regiunile aflate chiar sub cercul arctic profită de verile mai calde, arată un reportaj BBC.

Viticultura în climat rece devine din ce în ce mai atractivă

În ultimii ani, valurile de căldură, seceta și fumul provocat de incendiile de pădure au făcut ravagii în podgoriile din întreaga Europă, făcând din ce în ce mai dificilă producerea acelorași vinuri moștenite pe care producătorii le produc în mod constant de secole.

Anul trecut, vinificatorii din sudul Europei s-au confruntat cu recolte istoric scăzute din cauza vremii nefavorabile.

Eveniment - 31 mar, 16:02

Elev în comă alcoolică la școală. Poliția a deschis o anchetă

Pe măsură ce lumea se încălzește, viticultura în climat rece devine din ce în ce mai atractivă. De la sfârșitul anilor 1800, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1 C, ceea ce ar putea părea o creștere incrementală, dar are repercusiuni semnificative pentru industria vinului.

„O creștere globală a temperaturii de 2C ar putea elimina 55% din regiunile viticole din întreaga lume, iar 4C ar putea elimina peste 70% din aceste regiuni din producție”, a declarat Debbie Inglis, directorul Institutului de oenologie și viticultură pentru climă rece din Canada, citând un studiu din 2020.

În ultimul deceniu, deși greu de crezut, vinul arctic a devenit cunoscut în lume

Odată considerată experimentală și la limita a ceea ce este posibil, o industrie comercială a vinului în regiunile aflate chiar sub cercul arctic profită de verile mai calde.

În ultimul deceniu, sudul Suediei, Danemarca, Noua Scoție din Canada și chiar unele părți ale Norvegiei au devenit destinații vinicole emergente, o dezvoltare stimulată de verile mai calde și de introducerea unor soiuri de struguri hibrizi rezistenți la boli care pot rezista iernilor friguroase.

„În ultimii 20 de ani, am avut posibilitatea de a recolta strugurii anual”, a declarat Lotta Nordmark, horticultor și cercetător la Universitatea suedeză de științe agricole, despre industria suedeză a vinului.

„În anii anteriori, când încercai să cultivi vin în Suedia, nu era garantat că vei avea o recoltă bună în fiecare an.”

Suedia se aventurează în viticultură încă din 1999, dar producătorii de vin nu au început să dea lovitura până în jurul anului 2010, când au fost introduși prin Germania struguri hibrizi rezistenți la frig, precum Solaris, potrivit lui Sveneric Svensson, președintele Asociației suedeze a vinului.

Una dintre trăsăturile distinctive ale vinului de climă rece este conținutul relativ scăzut de alcool

În țările cu vinuri vechi, cum ar fi Italia și Franța, există reguli stricte privind denumirile care dictează ce tip de struguri pot fi cultivați și unde. Dar problema este că, odată cu schimbările climatice, unii dintre acești struguri moșteniți nu mai prosperă la fel de bine ca înainte.

Scena viticolă din Danemarca este similară – deși puțin mai veche. Piața pentru vinurile scandinave rămâne însă destul de limitată.

Temperaturile mai ridicate fac ca strugurii să producă mai mult zahăr, care este apoi transformat în alcool. Nivelurile ridicate de alcool sunt de dorit în cazul în care producătorul dorește să obțină un vin roșu sec și corpolent, dar în locuri precum Champagne, cultivatorii au trebuit să se adapteze drastic pentru a păstra strălucirea vinurilor lor spumante.

Una dintre trăsăturile distinctive ale vinului de climă rece este conținutul relativ scăzut de alcool – o trăsătură de invidiat și mai greu de atins pentru producătorii din sud.

Cultivatorii situați mai aproape de poli au un avantaj clar atunci când vine vorba de producerea de vinuri albe și spumante.

Schimbarea condițiilor de cultivare ar putea suna romantic, dar vinificatorii din nord sunt atenți să nu glorifice efectele schimbărilor climatice.