Vlad Mixich l-a criticat dur pe fostul premier Victor Ponta pentru afirmația făcută pe pagina sa de Facebook în care spune că "Epurările făcute în 2015-16 în cadrul elitelor politice, economice, de media şi sociale sunt comparabile ca număr şi impact doar cu anii 1950-60".
Într-un editorial semnat "O scurtă comparație între maestrul domnului Victor Ponta și un bunic", Vlad Mixich îl compară pe Adrian Năstase cu bunicul său.
"Domnul Adrian Năstase, maestrul domnului Ponta, a făcut politică toată viața. A avut un socru mare politician comunist, a avut nenumărate funcții înalte, a făcut bani, a condus partide, a manevrat fonduri publice grase. Într-o zi din anii 2000 l-au luat la pușcărie. Pentru că judecătorii au decis, după un proces lung-lung și transparent, că a furat.
Bunicul meu nu a fost membru de partid. Era unul din cei mai muncitori și prosperi țărani din satul lui. Într-o zi din anii 50 au venit și l-au deportat. Fără proces, fără judecători, noaptea la 5, cu mitralierele la poartă." scrie Vlad Mixich pentru hotnews.ro.
"După ce a ieșit din pușcărie, maestrul domnului Ponta a trebuit să plătească ca amendă a zecea parte (aproximativ) din averea lui. A început să fie invitat la sindrofii, să țină conferințe, să meargă la televiziuni. Copiii lui (cărora le urez sănătate) au făcut cele mai scumpe școli private din Europa, soția lui s-a îmbrăcat la fel de bine
După ce a fost eliberat, bunicul meu nu a mai găsit niciuna din cele trei case pe care el și familia lui le munciseră. I-a fost interzis pentru alți 6 ani dreptul de a munci, așa că a făcut curățenie la porci. Înainte fusese inginer agronom. Copiii lui se jucau cu coceni de porumb și au văzut un televizor prima oară în adolescență. Au muncit mult ca să intre la facultate, pentru că aveau dosar prost. Soția lui, bunica mea, a rămas marcată pe viață de anii deportării" continuă comparația editorialistul.
"Domnule Ponta, am crezut că ați ascuns/șters statusul de pe Facebook în care ați scris ce ați scris. Se pare că nu. Eu speram că, totuși, mai știți ce e rușinea" își încheie Vlad Mixich articolul în termeni duri.