Vești îngrozitoare. Alimentele care conțin cel mai mult plastic. Specialiștii spun că este ca și cum am mânca un card de credit pe săptămână

Specialiștii trag un semnal de alarmă. Plasticul ar fi ajuns inclusiv în fructele şi legumele pe care le mâncăm.

Cercetătorii italieni au ajuns, în urma unor teste făcute în laborator, la concluzia că mâncarea pe care o consumăm are în compoziție particule foarte fine de plastic, informează stirileprotv.ro.

Cauza pentru care acest plastic se regăsește în alimente

Totul se datorează din cauza peturilor care au fost aruncate în natură. Acestea s-au descompus, s-au infiltrat în sol, iar mai apoi au ajuns în pânza freatică. Plantele pe care le consumăm cresc în acest pământ și se hrănesc inclusiv cu plasticul care a ajuns acolo.

Eveniment - 30 mar, 16:13

Ministrul Florin Barbu: În 4 ani, România va avea un grad de autosuficiență de peste 100% la toate produsele agroalimentare. Vom fi cel mai mare producător și exportator din sud-estul Europei

Specialiștii spun că printre cele mai predispuse produse alimentare la particulele micro și nano de plastic sunt lichidele.

Din caeastă categorie fac parte apa, laptele, sucurile, dar și orice altă băutură, în general. Asta se întâmplă pentru că transferul de particule se face mult mai ușor în mediu lichid. Totodată, există șanse foarte mari să găsim particule fine de plastic și în carnea de pește, dar și în fructe și legume.

Aceste particule de plastic ajung din apă direct în pulpa fructelor și legumelor. Merele și morcovii sunt printre cele mai contaminate, spun cercetătorii.

De asemenea, nu e exclus ca și carnea ar putea să conţină plastic.

”Animalele, în momentul în care beau apă, aceste particule de dimensiuni extrem de mici sunt ingerate, ajung în sângele animalului respectiv și de acolo în țesuturile întregului organism. Vorbim de dimensiuni de la câteva zeci de nanometri până la dimensiuni de microni. Cele de microni să zicem că pot fi filtrate de rinichi, deși și acolo există o problemă, dar cele în dimensiuni nano nu au cum să fie filtrate. Ajung în sânge, în țesuturi și după aceea le găsim în carne, lapte”, a spus Ștefan Voicu, de la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii.

Ingerăm săptămânal echivalentul, în plastic, al unui card de credit

Prin intermediul ambalajelor, o parte dintre aceste particule ajung în alimente.  Legea obligă producătorii să testeze în prealabil fiecare ambalaj în condiții stricte de temperatură și mediu.

”Plsaticele, în general sunt considerate sigure din punct de vedere al contactului cu alimentul. Dar intervin ulterior o serie de alți factori, și aici vorbim de depozitarea ulterioară, temperatură ridicată, care pot facilita migrarea unor alți compuși care în cantități mari se pot dovedi a fi toxici pentru organism”, a precizat Gabriel Mustățea, șeful unui laborator pentru ambalaje alimentare.

Conform studiilor recente din apă și mâncare, ingerăm săptămânal echivalentul, în plastic, al unui card de credit. Absorbite de organism aceste particule produc modificări ale metabolismului similare cu cele induse de cancer.

Cercetătorii, în urma studiilor realizate recent, au ajuns la concluzia că, săptămânal, ingerăm echivalentul, în plastic, al unui card de credit.

Aceste particule pe care organismul le absorbă produc modificări ale metabolismului similare cu cele induse de cancer.