Încă o dovadă că Justiţia poate fi paralelă cu dreptatea şi adevărul. Un bărbat în vârstă de 63 de ani, din judeţul Vaslui, declarat decedat în anul 2016, deşi este în viaţă, a pierdut procesul prin care cerea anularea declarării decesului, scrie Agerpres.
Cum a fost posibil? Graţie procedurilor care bat orice logică şi probă a realităţii. Omul a formulat prea târziu recursul, la aproximativ doi ani de la pronunţarea decesului, iar solicitarea i-a fost respinsă ca inadmisibilă din punct de vedere procedural.
„În acte sunt mort, deşi trăiesc. Nu am nicio sursă de venit, iar din cauză că în acte figurez ca fiind decedat, nu mă pot angaja, nu pot face nimic în ţară”, a declarat bărbatul.
Constantin Reliu a plecat în 1992 la muncă în Turcia, ultima dată vizitându-şi familia în anul 1999. Din cauza neînţelegerilor din familie, el susţine că a rupt legătura cu rudele şi s-a stabilit în Turcia. În anul 2013, fiindcă nu mai primise nicio veste de la bărbat, soţia a solicitat în instanţă declararea decesului acestuia, ceea ce s-a întâmplat în anul 2016.
La începutul acestui an, Reliu a fost depistat de autorităţile din Turcia având documentele de şedere expirate, motiv pentru care a fost expulzat, iar la sosirea în ţară a aflat că este declarat decedat.
Omul spune că vrea să se reîntoarcă în Turcia, dar pentru a-şi redobândi identitatea, trebuie să treacă prin hăţişurile procedurale ale justiţiei române.
Ceea ce s-ar fi putut rezolva cu un simplu proces verbal de constatare, urmat de eliberarea actelor necesare, va fi în fapt o lungă şi costisitoare procedură cu termene, acte, probe, bani, timp, nervi.
Pentru că trăim în România…