Vasile Bănescu (BOR), despre propunerea ca Paștele să fie celebrat odată cu catolicii: E un ideal dezirabil, dar presupune consultări cu celelalte biserici ortodoxe

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, a calificat drept un „ideal absolut dezirabil” propunerea unor personalități ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții. Acesta a precizat, însă, că decizia implică „un acord general” în rândul bisericilor ortodoxe, deziderat extrem de greu de atins.

Amintim că Teodor Baconschi, fost ministru de Externe, și profesorul Adrian Papahagi, ambii apropiați de BOR, au propus ca Biserica Ortodoxă Română să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.

Bănescu, reacție la propunerea ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii

„Posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil, așa cum este și firesc, așa cum a fost și dorința constantă a Sfinților Părinți ai Bisericii creștine primare”, a transmis Vasile Bănescu, într-un comunicat.

Eveniment - 14 sep, 19:57

Patriarhul Daniel lansează un „apel la solidaritate cu persoanele grav afectate de inundații”: „Clericii și credincioșii sunt încurajați să contribuie activ la ajutorarea acestora”

Acesta a explicat apoi că soluționarea problemei nu e una natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupunând consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui Sinod pan-ortodox. Astfel de discuții, a mai precizat Bănescu, s-au purtat des de-a lungul timpului, inclusiv în secolul trecut.

„Așa cum se știe, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei și Biserica Ortodoxă din Macedonia).

Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelității față de un calendar dovedit științific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)?

Ceea ce constituie și cauza majoră a problemei sărbătoririi Paștelui la o dată diferită în lumea creștină apuseană și răsăriteană.

Rațiunea pentru care Bisericile Ortodoxe care au adoptat în mod firesc calendarul corectat au decis totuși (în 1927) să sărbătorească în continuare (doar) Paștele împreună cu celelalte Biserici refractare la această îndreptare calendaristică a fost și este încă păstrarea unității ortodoxe în jurul celei mai importante sărbători creștine: Învierea Domnului”, a mai explicat purtătorul de cuvânt al BOR.

Vasile Bănescu a mai susținut că aceasta e o discuție cu rădăcini chiar dinainte de secolul al IV-lea, când a avut loc primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325). El a insistat că soluția „implică în mod normal un acord general”.

Bănescu a enumerat apoi criteriile fixate la Sinodul de la Niceea din 325 pentru calcularea datei Paștilor:

1. Paştele se va serba întotdeauna duminica (ziua Învierii Domnului)
2. Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (20 martie)
3. Când 14 Nisan (din calendarul iudaic) sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară cade duminica,

Paştele creștin va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştele iudaic, dar nici înaintea acestuia.

Ce a spus ÎPS Teodosie despre propunerea de mutare a datei Paștelui

În schimb, ÎPS Teodosie a respins categoric propunerea. Acesta a explicat faptul că Lumina Sfântă vine doar de Paștele Ortodox și tradiția trebuie păstrată.

„Noi respectăm toate cele trei condiții înscrise într-un canon al sărbătoririi Paștelui. Noi sărbătorim Paștele după calendarul neîndreptat.

Paștele adevărat este acolo unde vine Sfânta Lumină. Au catolicii Sfântă Lumină? Nu au. Au alții? Nu au. Toți se adună la lumina ortodocșilor, dar nu îndrăznesc să vină, pentru că este greu la ortodocși. Sunt posturi mari și aspre”, a declarat Arhiepiscopul Tomisului.