Valoarea şpăgilor şi a prejudiciilor din cele mai mari 11 dosare de corupţie se ridică la aproximativ 306 milioane de euro

Prejudiciile din cele mai mari 11 dosare de corupție se ridică la aproximativ 306 milioane de euro. Cu acești bani s-ar fi putut să plătească sute de mii de salarrii sau ar fi putut construi zeci de kilometri de autostradă.

Jurnaliștii de la Gândul au făcut un calcul estimativ cu ce s-ar putea realiza dacă statul ar recupera repjudiciile din cele mai răsunătoare dosare aflate la Direcția Națională Anticorupție.

Conform standardelor de cost de la Ministerul Transporturilor, ar fi putut construi 80 de kilometri de autostradă la câmpie (3,8 milioane euro/km) sau 62 de kilometri de autostradă la deal (4,9 milioane euro/km) sau doar 50 de kilometri de autostradă la munte (6,1 milioane euro/km).

Cu aceşti bani, România ar fi putut plăti 778.625 de români cu salariul mediu net pe economie, care se ridica în luna februarie la 1.731 lei (aproximativ 393 euro). Sau ar fi putut plăti 1.390.909 salarii lunare de medic rezident, care se ridică la suma de 975 lei pe lună (220 euro). Ar fi putut alege să plătească 1.133.333 de învăţători cu un salariu lunar, care se ridică la aproximativ 1.200 de lei pe lună (270 de euro). Pentru profesorii din preuniversitar care au o vechime medie în muncă, aceşti bani ar fi însemnat 900.000 de salarii lunare, raportat la un câştig salarial de 1.500 de lei pe lună (340 euro).

Dacă ar fi dat frâu liber fanteziilor de economisire, cu banii rezultaţi din aceste dosare de corupţie, statul român ar fi putut perpetua pentru o relativă eternitate plata salariului preşedintelui României: 16.754 de ani, la un salariu lunar de 6.700 de lei cât are preşedintele Klaus Iohannis. Cu aceşti bani, conducerea Băncii Naţionale a României ar fi fost remunerată timp de 2.096 ani, dacă salariul lunar de peste 12.000 de euro al guvernatorului Mugur Isărescu ar rămâne acelaşi.

Iată care sunt cele mai mari șpăgi luate vreodată în România:

Comisionul de 20% perceput de Marian Vanghelie din contractele atribuite de primărie, în valoare de aproximativ 450 milioane de euro, se ridică la 90 de milioane de euro.

În dosarul Microsoft, procurorii DNA vorbesc despre un fond de 20 de milioane de dolari (aproximativ 18 milioane de euro în prezent), creat de reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens pentru mituirea guvernanţilor români, cu scopul de a asigura achiziţionarea de licenţe Microsoft la preţuri şi în condiţii neavantajoase pentru stat.

În acelaşi dosar, fostul ministru PDL al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, este acuzat că a primit o mită de 2,2 milioane de euro, iar Gheorghe Ştefan, fostul primar PDL de la Piatra Neamţ ar fi primit o mită de 4 milioane de euro. Tot în această afacere, 10 milioane de euro şpagă ar fi ajuns la omul de afaceri Nicolae Dumitru, iar la Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, o mită de 9 milioane de euro.

Dorin Cocoş este acuzat de asemenea de o şpagă de 10 milioane de euro în dosarul ANRP-Bica 2.

În dosarul Bica 1, în care fosta şefă a DIICOT este acuzată de abuz în serviciu, prejudiciul constatat de procurori în dosarul ANRP este de 62,5 milioane de euro.

Într-un alt dosar care implică ANRP şi pe fostul şef al ANI, Horia Georgescu, fost membru şi el al Comisiei de despăgubiri, prejudiciul constatat de DNA se ridică la 85 de milioane de euro, reieşit de asemenea din supraevaluarea valorii terenurilor de către experţii evaluatori.

Într-un alt dosar de la ANRP, fostul vicepreşedinte al instituţiei, Cătălin Dumitru, este acuzat de o şpagă de 1 milion de euro, pentru rezolvarea unui dosar de restituire.

Elena Udrea este acuzată de procurorii DNA de şpăgi care însumează 1,1 milioane euro, pe vremea când aceasta era ministru Turismului.

Fostul ministru de Finanţe Darius Vâlcov ar fi luat și el 2 milioane de euro din abuz în serviciu, comisionând contractele pe care primăria Slatina le atribuia unor firme, în timpul mandatului său de primar PDL. Vâlcov mai deținea peste 100 de tablouri și lingouri de aur.

Primarul suspendat al Constanţei, Radu Mazăre este şi el acuzat de o mită totală de 9 milioane de euro, percepută pentru atribuirea contractului de salubrizare a oraşului Constanţa şi pentru punerea la dispoziţie a unor terenuri pentru anumiţi investitori în mall-uri. Mazăre a mai provocat şi un prejudiciu de 4 milioane de euro, prin subevaluarea de către primărie a unor terenuri din Mamaia şi Constanţa, spun procurorii DNA într-un alt dosar pe numele lui Mazăre.