Valeriu Ghoerghiță susține că informațiile potrivit cărora vaccinul anti-COVID ar provoca infertilitate sunt complet false, după cum a precizat în conferința de presă susținută în cursul zilei de marți.
Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare a explicat că proteina Spike nu rămâne în sânge, după imunizare cu un ser pe bază de ARN Mesager, și nu provoacă efecte adverse grave, pe termen lung.
„Ideea a plecat de la faptul că există o asemănare între structura proteinei Spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea şi dezvoltarea placentei, însă studiile au arătat că există asemănări foarte mici între aceste două proteine. (…) S-a vehiculat ideea că anticorpii anti-proteina Spike ar reacţiona încrucişat şi cu această proteină, care are rol în maturarea placentei, şi că, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa”, a explicat șeful CNCAV, în conferința de presă de marți.
Valeriu Gheorghiță a explicat, la Palatul Victoria, faptul că în baza studiilor, proteina Spike din vaccinul anti-COVID nu produce infertilitate.
„Sunt studii făcute la persoanele vaccinate şi s-au determinat anticorpii anti-sincitină-1 în 15 cazuri – sunt studii pe număr mic de persoane şi nu s-au identificat aceşti anticorpi – şi, mai mult decât atât, toate datele disponibile de la acest moment arată că, după infecţia naturală cu SARS-CoV-2, adică după COVID-19, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiaşi anticorpi anti-proteină Spike apar şi după boala naturală.
Cu atât mai mult, sunt studii recent publicate care au arătat că după vaccinare nu se influenţează fertilitatea masculină, practic s-au uitat la anumiţi parametri din lichidul seminal şi sunt nemodificaţi faţă de starea anterioară, la un interval de circa două – trei săptămâni de la cea de a doua doză de vaccin”, a adăugat el, potrivit Agerpres.
Valeriu Gheorghiță contrazice și informațiile potrivit cărora proteina Spike rămâne și circulă în organism după vaccinare, conducând astfel la efecte adverse pe termen lung.
„Aici lucrurile sunt cât se poate de clare şi sunt studii solide în acest sens. După vaccinarea COVID-19, majoritatea proteinei S se exprimă la locul de administrare. De aceea se numeşte proteină Spike, pentru că are, practic, un cârlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza unu au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă în primele două – patru zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2, pentru că aceasta este cea care generează apariţia anticorpilor”, a declarat Valeriu Ghoerghiță.