Un timișorean arestat timp de 210 zile și declarat nevinovat de judecători cere daune morale uriașe. Pentru ce fusese reținut

Un fost șofer de ambulanță care a devenit om de afaceri a fost arestat în anul 2013 și a petrecut 210 zile în detenție într-un dosar de complicitate la înșelăciune. Cu toate acestea, el a fost ulterior declarat definitiv nevinovat. Într-o mișcare legală, acesta a hotărât să dea în judecată Statul Român, cerând despăgubiri morale în valoare de 500.000 de euro pentru vătămările suferite din cauza arestului său injust.

Bărbatul a fost supus unui tratament degradant din partea deținuților

În cadrul procesului, timișoreanul a subliniat că în timpul perioadei de arest a suferit umilințe și a fost supus unui tratament degradant din partea deținuților și a altor persoane implicate.

Avocatul timișoreanului a arătat în proces că bărbatul „nu era un infractor care să ştie să facă faţă vieţii din puşcărie, era un om normal, un om educat, un om de succes a cărui demnitate a fost călcată în picioare multe din cele petrecute în penitenciar fiind prea dureroase şi degradante pentru a fi redate în scris”.

„În celula de 2 m lăţime pe 4 m lungime situată într-un demisol plin de igrasie cu toaletă în aceeaşi încăpere neînchisă, a fost ţinut alături de alte 6 chiar 7 persoane care erau de cele mai multe ori arestate pentru infracţiuni cu violenţă fiind înjosit şi torturat psihic de aceştia precum şi de gardieni care aveau adesea un comportament abject. Să stai luni de zile împreună cu 7 sau chiar 8 persoane în doar 8 metri pătraţi în care erau şi 8 paturi şi o toaletă este ceva ce depăşeşte orice limită a umanului”, a mai arătat avocatul bărbatului.

Timișoreanul a fost arestat și judecat timp de 7 ani

Timișoreanul a demonstrat că în anul 2001, după finalizarea stagiului militar, a obținut un post la Serviciul de Ambulanță Timiș, unde a lucrat până în anul 2006 în calitate de șofer. În același an, în ciuda faptului că a avut un loc de muncă, a absolvit Facultatea de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității Tibiscus Timișoara și a început să lucreze ca jurist pentru o societate comercială din Timișoara.

„Aici s-a remarcat printre ceilalţi agenţi de vânzări ajungând să fie unul dintre cei mai buni”, se mai arată în dosar. Timișoreanul a afirmat că, datorită abilităților sale remarcabile ca agent de vânzări, a luat decizia de a-și deschide propria afacere în industria vânzărilor auto. Astfel, a înființat o firmă prin intermediul căreia a încheiat contracte de colaborare cu diverse societăți de leasing financiar sau operațional, precum și cu instituții bancare sau non-bancare. În urma acestor parteneriate, afacerea sa a devenit extrem de profitabilă, generându-i un venit mediu lunar de 3.000 de euro net.

În februarie 2013, timișoreanul a fost arestat și judecat timp de 7 ani pentru complicitate la înșelăciune. A fost declarat nevinovat, iar acum cere daune morale de 500.000 de euro, scrie Adevarul.

Daune morale de 500.000 de euro

Cererea timișoreanului a fost respinsă în primă instanță, dar Curtea de Apel Timișoara a admis parțial cererea. Statul Român trebuie să plătească daune de 200.000 de euro pentru privarea nelegală de libertate și 100.000 de euro pentru restrângerea dreptului de liberă circulație. La aceasta se adaugă dobânzi de aproximativ 190.000 de euro, rezultând un total de aproape 500.000 de euro dacă sentința va fi menținută de Curtea Supremă.

„Din examinarea probatoriului administrat la dosarul cauzei reiese că tatăl reclamantului apelant a decedat în luna iulie a anului 2013. Din declaraţia martorei H., audiată în primă instanţă reiese că afecţiunea de care suferea tatăl reclamantului s-a agravat după arestarea acestuia („urla în braţele mele că moare şi nu îşi mai vede fiul”) şi că reclamantul însuşi a fost foarte afectat de faptul că fiind încarcerat a fost în imposibilitatea de a-şi vedea părintele bolnav înainte de deces între cei doi fiind o puternică relaţie de afecţiune”, se arată în sentința Curții de Apel Timișoara, care nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Curtea Supremă.

O altă martoră a declarat că bărbatul „înainte de arestare era o persoană cu viaţă de familie, profesională şi socială normală, iar în urma audierii martorelor s-a relevat că reclamantul a întâmpinat dificultăţi în reluarea relaţiilor de colaborare cu foştii parteneri”.