De pe băncile Facultății de Arhitectură Navală de la Galați, unică în România, ies studenți care vor fi la mare căutare pe piața muncii. Cei mai mulți dintre ei râmân să profeseze în țară, dar sunt și tineri care își continuă studiile în străinătate.
Este şi cazul lui Alexandru Andoniu, un tânăr de 25 de ani care îşi construieşte cariera în Franţa. După ce a absolvit un liceu din Galați în 2008, s-a înscris la Facultatea de Arhitectură Navală. După ce a terminat cei patru ani de studiu a continuat cu un program de masterat gratuit în Franţa, la École Centrale de Nantes, în perioada 2012-2014, scrie Adevărul.
„Până atunci ( n.r. anul II de facultate), cred că a fost vorba doar de nişte alegeri inspirate şi de spiritul de turmă, în sensul că societatea românească ne spune că, dacă nu facem o facultate, nu o să reuşim în viaţă. În ultimii trei ani de facultate, în urma cursurilor, a activităţilor extracuriculare şi a unei scurte experienţe pe piaţa muncii, mi-am dat seama că am nevoie de o educaţie la nivel internaţional ca să ajung să fac ceea ce îmi place, şi anume hidrodinamică navală. Acest lucru m-a determinat să caut o universitate în străinătate şi să mai fac doi ani de studii“, povesteşte tânărul.
În momentul de faţă, Alexandru Andoniu este inginer într-o companie franceză care îşi desfăşoară activitatea în domeniul naval. Este abia la început, are doar şase luni de experienţă în „câmpul muncii“.
Alexandru recunoaşte că tot ceea ce a învăţat la Galaţi îl ajută.
„Sunt un produs al Facultăţii de Nave şi tot ce am învăţat la Galaţi mă ajută zilnic şi mi-a folosit enorm în timpul masterului. Tot ce am obţinut şi voi obţine din punct de vedere profesional se bazează pe cei patru ani petrecuţi la Facultatea de Arhitectură Navală. De exemplu, în calculatorul de la serviciu am în egală măsură cărţi şi cursuri ale profesorilor de la Galaţi, precum şi ale celor de la Nantes, pe care le consult cu regularitate“, spune gălăţeanul.
Alexandru spune că învăţământul românesc are mari probleme care provin în special lipsa de finanţare.
„Cred că la nivel preuniversitar, conceptul pe care se bazează sistemul nostru de educaţie este: informaţie multă şi gândire puţină. Pe scurt, noi nu învăţăm să învăţăm şi nici să folosim practic ceea ce reuşim într-un final să înţelegem teoretic. M-am lovit din plin de acest lucru în cadrul studiilor de master şi nu este întotdeauna uşor sau posibil să recuperăm prin muncă multă carenţele pe care le avem raportat la studenţi proveniţi din sisteme de educaţie mai performante. Tot ciclul acesta se termină cu Bacalaureatul, care e un fel de monstru pentru majoritatea elevilor, dar care de fapt, nu este o reprezentare realistă a ceea ce un tânăr a acumulat sau nu în cei 12 ani de şcoală“, mai spune Alexandru.