Mirel Bănică, antropolog al religiilor și cercetător în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor de la Academia Română, a comparat pelerinajul la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva cu „un «Untold» religios” și spune că vine aproape anual la Iași „pentru a înțelege societatea”, nu doar faptul religios contemporan”. Expertul a vorbit despre evenimentele din capitala Moldovei într-un interviu pentru Ziarul de Iași.
Întrebat cum vede pelerinajul din 2022, primul după pandemia de COVID-19, față de celelalte la care a participat, el a explicat: „Aşa cum spuneam şi ȋn studiul pe care l-am dedicat pelerinajului Nevoia de Miracol. Fenomenul pelerinajelor ȋn România contemporană, pelerinajele sunt semne ale vremurilor, barometre fidele ale schimbărilor din societate, dincolo de aspectele cele mai vizibile, cum ar fi rândul de aşteptare sau atingerea moaştelor”.
„Personal, din această cauză vin (aproape) an de an la Iaşi, pentru a ȋnţelege societatea, nu doar faptul religios contemporan. Anul acesta se simt tensiunea, reverberaţia războiului de la graniţă României şi a Europei, dificultăţile financiare ale perioadei şi… demografia. Parcă suntem din ce ȋn ce mai puţini şi mai bătrâni. Rândul de aşteptare nu minte”, a adăugat Mirel Bănică.
El consideră că „trăsăturile proprii pelerinajului de la Iaşi sunt numeroase”.
„Mă voi opri doar la una singură: participarea ȋntregului oraş la organizarea şi desfăşurarea acestuia, reverberaţia lui ȋn spaţiul public. Nu este localizat, ci face parte din viaţa ȋnsăşi a oraşului pentru câteva zile, devine un «Untold» religios, dacă-mi permiteţi această comparaţie poate prea plastică; din fericire pentru unii, din păcate pentru alţii. Mă amuz de fiecare dată atunci când vin ȋn Iaşi ȋn octombrie şi văd cum mass-media locală se plânge de trafic, aglomeraţie etc. Dar acesta este cotidianul pe care marile oraşe cum ar fi Bucureştiul ȋl cunosc ȋn fiecare zi”, a mai spus Mirel Bănică.