Ultima EXECUȚIE publică a partizanilor. Lucian Mândruță îl DESFIINȚEAZĂ pe semidoctul senator PSD Șerban Nicolae: "Câteva mii au plecat să spele rușinea a 20 de milioane de resemnați."

Scriu acest text in memoria bunicului meu, fost deținut politic, pe care scuipă un cetățean pe nume Șerban Nicolae.

Așa își începe Lucian Mândruță luarea de poziție față de discursul gregar și semidoct al senatorului PSD, care a afirmat luni, în cadrul dezbaterilor din comisia juridică, că partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României, iar acţiunea lor a fost îndreptată împotriva intereselor ţării.

Într-o scurtă recapitulare istorică, analistul punctează că "România a intrat în război alături de Hitler să-și recupereze Basarabia ", denunțând alianța când rușii se apropiau de granițe. "Alegerile care au urmat n-au fost libere, liderii populari au fost arestați, ăia comuniști au fost impuși cu forța."

Cine au fost partizanii, de fapt?

"Câțiva români – unii foști legionari, alți idealiști, destui ofițeri cu vederi democrate, țărani incapabili să accepte să-și dea pamântul – au plecat de acasă cu armele care le mai rămăseseră din război. (…) Câteva mii au plecat să spele rușinea a 20 de milioane de resemnați.

Câteva miide români idealiști au luptat în acei ani cu trupele Securității. Au ucis și au fost uciși…

Cine mai ucidea în acele vremuri? – se întreabă retoric Mândruță.

"Securitatea. În inchisori. Sute de mii de români – elita țării – au ajuns la pușcărie și nu s-au mai întors niciodată.

În aceste condiții, cei din munți erau agresori? Sau erau singura parte a societatii românești care SE APĂRA? ".

În luarea sa de poziție, analistul mai estimează că pentru senatorul Serban Nicolae "Securitatea e un nume mai drag decat Libertatea".

Concluzia este una singură: "Ultima execuție a partizanilor s-a întâmplat azi. În tăcerea rudelor lor, rușinate. În tăcerea unui popor care investește masiv în kile de scuipat pe portretele îngălbenite ale eroilor sai. "

Grupul Macoveiciuc de partizani anticomuniști (1944 -1946), Sursa: Neamul Românesc

Harta rezistenței în România, după invazia comunistă: Punctele roșii arată principalele puncte de rezistență