Țările europene situate în regiunea Mediteranei, ale căror economii sunt puternic dependente de turiștii străini, se confruntă în prezent cu provocări majore ca urmare a valului prelungit de căldură extremă. Impactul temperaturilor ridicate, incendiilor de pădure și eroziunii plajelor amenință să reducă numărul de vizitatori, având astfel un efect negativ asupra economiei locale. Cu toate acestea, autoritățile locale încearcă să se adapteze la această nouă realitate și să propună soluții, deși până în prezent inițiativele lor au fost prudente și cu o abordare precaută, scriu Liberation și The Guardian.
Luna iulie a reușit să doboare mai multe recorduri de căldură, la nivel global, ceea ce a creat o situație complicată și extrem de fierbinte în mai multe regiuni din Europa. Sudul continentului este puternic afectat de o săptămână de foc, iar Marea Mediterană, cunoscută drept prima destinație turistică din lume, se confruntă cu temperaturi extreme. Vacanțele se desfășurau în plină activitate, dar condițiile meteo pun în pericol confortul turiștilor.
Unul dintre locurile cele mai lovite este Sardinia, unde se prognozează temperaturi care pot atinge 48 de grade Celsius. Capitala italiană, Roma, nu a scăpat nici ea de acest val de căldură excesivă, fiind așteptate temperaturi de 42 de grade Celsius, stabilind un record absolut pentru oraș. În sud-estul Franței, o situație similară se pregătește să sufocă regiunea, cu temperaturi previzionate peste 40 de grade.
Spania se confruntă cu o situație critică, fiind deja în mijlocul celui de-al treilea val de căldură din acest an. Autoritățile au emis alerte roșii pentru anumite zone din Andaluzia, unde temperatura a depășit 44 de grade Celsius. Din păcate, condițiile extreme nu se opresc aici, deoarece de marți se așteaptă ca un val de căldură similar să afecteze regiunile Aragon, Catalonia și insula Mallorca.
Situația este deosebit de gravă, mai ales că efectul răcoritor al Mării Mediterane nu pare să ajute. În mod normal, marea ar trebui să ofere o ușoară scădere a temperaturii, însă, din nefericire, se așteaptă ca temperatura apei să atingă 30 de grade Celsius în unele locuri, adică cu patru grade peste valorile normale. Această situație alarmantă a fost confirmată și de Organizația Mondială de Meteorologie, care a emis un comunicat de presă cu privire la această situație, scrie Libertatea.
Potrivit publicației Liberation, în Grecia, unde termometrul depășește pragul de 40 de grade Celsius, aerul poate deveni insuportabil, iar ieșirile în oraș pot fi obositoare și chiar periculoase. Pentru călătorii care preferă vacanțele urbane, Atena poate părea că se află aproape de porțile infernului.
La poalele Acropolei, Crucea Roșie Națională a fost chemată în acțiune pentru a distribui sticle de apă și oferi ajutor turiștilor care se confruntau cu insolația. Accesul spre Partenon, templul antic ce atrage anual milioane de turiști, a fost restricționat în timpul după-amiezii pentru a preveni eventuale probleme de sănătate cauzate de căldură.
Incendii de pădure au izbucnit în mai multe locații: în Kouvaras, la aproximativ 50 de kilometri distanță, în Loutraki, aproape de celebra stațiune balneară, și pe insula spaniolă La Palma. În Grecia, 1.200 de copii au fost evacuați din tabere în Loutraki. În timp ce un incendiu devastator a avut loc în Insulele Canare, Franța, Spania, Grecia și Italia rămân în continuare destinații populare pentru turiști, inclusiv la Colosseum, unde vizitatorii nu au fost descurajați de situație.
În ciuda incertitudinii, evoluția turismului în regiune rămâne neclară, deși, în următoarele decenii, ar putea deveni mai evidentă. Condițiile climatice s-au modificat semnificativ, regiunea înregistrând deja o încălzire de 1,5 grade Celsius față de era preindustrială, ceea ce depășește cu 0,4 grade media globală.
„Este din ce în ce mai cald, cu vârfuri de temperatură previzibile cu doar câteva săptămâni, sau chiar zile, în avans. Există un risc mai mare de incendiu. Locurile pot deveni nelocuibile sau nevizitabile, ceea ce va afecta negativ calitatea serviciilor oferite călătorilor”, a subliniat Fosse.
Climatologul Wolfgang Cramer, autorul unui raport privind schimbările climatice în Marea Mediterană, a adăugat că, „în orașe precum Atena și Roma, poluarea cu ozon se agravează în perioadele de căldură ridicată”.
„Nu numai că turiștii sunt afectați de căldură, dar și calitatea aerului este mai proastă”, a spus el pentru cotidianul francez.
Marea Mediterană trece, de asemenea, printr-un proces de „tropicalizare” și de „gelificare”: pe măsură ce temperatura apei crește, microalgele toxice și meduzele proliferează, ceea ce face ca anumite zone să devină inaccesibile pentru scăldat.
„Ne întrebăm dacă turismul în forma sa actuală poate supraviețui căldurii”, a observat Cramer.
În ciuda schimbărilor inevitabile cauzate de încălzirea globală, factorii complexi care influențează fluxurile turistice nu vor suferi modificări radicale, conform experților citați de The Guardian. Cererea pentru destinații de vacanță cu soare va rămâne puternică, chiar dacă temperaturile ridicate pot descuraja unele vizite. Stațiunile mediteraneene rămân atractive și de neegalat în acest sens. Deși valurile de căldură din vara europeană au determinat o creștere marginală a turiștilor în destinațiile mai nordice, aceasta nu este încă susținută și reprezintă doar o creștere de 5-10% dintr-o bază de turiști relativ scăzută.
Între timp, Mediterana franceză atrage de peste două ori mai mulți vizitatori francezi decât Bretania și Normandia la un loc și a scăzut cu doar 0,3% din 2018 până în 2019. Dovezile de până acum sugerează că este departe de a-și pierde atractivitatea.
Într-un raport din 2016, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Mediului din Spania a avertizat că schimbările climatice ar putea afecta grav plajele, provocând inundații în sistemele de transport și crize de apă în sezonul de vârf. Prognozele economice au fost la fel de îngrijorătoare, sugerând că până în 2080, numărul turiștilor din nordul Europei ar putea scădea cu 20% față de nivelul din 2004, din cauza creșterii temperaturilor în această regiune, ceea ce îi determină pe oameni să își petreacă vacanțele acasă. Cu toate acestea, raportul a anticipat că unii ar putea alege să viziteze Marea Mediterană în primăvară sau toamnă, preferând nordul Spaniei sau propriile țări în locul coastelor sudice și estice sufocante pentru vacanțele de vară.
„Turiștii vin mai devreme în timpul anului – urgența climatică devansează lunile de vară tipice”, a declarat pentru The Guardian Cristina Linares, directoare a unității de schimbări climatice, sănătate și mediu urban din cadrul Institutului de cercetare în domeniul sănătății publice Carlos III din Madrid.
„Deși oamenii continuă să vină pe plajele din sudul și estul Spaniei – și pe insulele sale – mai târziu în timpul verii, turismul tinde să se îndrepte spre nordul Spaniei, unde temperaturile sunt mai scăzute în timpul zilei, dar și în timpul nopții”, a adăugat ea.