Cutremur în justiție: Specialiștii avertizează asupra efectelor devastatoare pe care le-ar avea OUG privind revizuirea sentințelor, propusă de Tudorel Toader

Propunerea ministrului Justiției Tudorel Toader de adoptare a unei ordonanțe de urgență pentru revizuirea sentinţelor date pe protocoale sau interceptări ilegale provoacă îngrijorare în rândul juriștilor.

Aceștia sunt sceptici cu privire la efectele unei astfel de OUG și atrag atenția asupra faptului că reglementarea nu va putea fi aplicată retoractiv.

Unul dintre cei care critică propunerea ministrului este avocatul Alexandru Chiciu, care atrage atenția că ”un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituționale”.

„Tema în discuție se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securității raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanță de Urgență ar avea ca efect repunerea în discuție a unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanță de Urgență tinde să transforme revizuirea – cale extraordinară de atac – într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive. (…)

Nu în ultimul rând, aș evalua o astfel de Ordonanță de Urgență prin prisma principiului neretroactivității legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituționale. Și iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de inițiativă, eu cred că Ministerul Justiției ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curții Constituționale și, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuție”, a declarat Alexandru Chiciu pentru Mediafax.

La rândul său, judecătorul Cristia Danileț susține că o decizie de revizuire a sentințelor ar contrazice standardele internaționale.

„Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariției acestei ordonanțe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi așa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaționale, plus Constituția României. (….) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanță totuși s-ar da – teoretic, ar trebui să permită părților și cred că doar cei condamnați au interesul – cei condamnați în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curții Constituționale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanță ar trebui să se aplice pentru condamnații definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariția deciziei din 2016. Nimeni nu știe câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanțe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze și unor astfel de organe precum serviciile de informații”, a spus Cristi Danileț.

O reacție a venit și din partea adjunctului DNA, Călin Nistor. Prezent în cadrul emisiunii ”Actualitatea românească” de pe B1 TV, procurorul a susținut că problema se pune altfel: actele de urmărire penală au fost efectuate în baza legii, nu prin raportare la protocoale.

„Toate actele de urmărire penală s-au făcut în temeiul Codului de Procedură Penală, nu poți face o expertiză, audiere, sau orice alt mijloc de probă decât prin raportare la Codul de Procedură Penală, nu prin raportare la protocol sau orice alt document. Sunt atâtea cauze în instanță, iar dosarele sunt publice.

Cunoașteți ca un act (de urmărire penală – n.r.) să fie făcut prin intermediul protocolului sau de un ofițer de informații? Eu nu știu și nu ai cum să faci, pentru că intri pe tărâmul răspunderii disciplinare sau pe tărâmul răspunderii penale. (…) Guvernul poate da orice ordonanță, e dreptul lor”, a declarat procurorul-șef adjunct al DNA.

Dacă ordonanța va fi aplicată, efectele acesteia ar putea fi de-a dreptul devastatoare. Asta pentru că, potrivit unor informații recente, milioane de români ar fi fost ascultați, iar mii de dosare ar fi fost realizate în baza interceptărilor. Președintele Comisiei SRI a declarat că șase milioane de români au fost interceptați, timp de 11 ani. Ulterior însă, SRI a contrazis aceste date.

Potrivit datelor Instanței Supreme, în ultimii nou ani au fost emise peste 26.000 de mandate de siguranţă naţională, între care doar două propuneri au fost respinse.

„Numărul propunerilor admise, în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în baza securităţii naţionale: – anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsă; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsă”, se arată într-un răspuns al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru Mediafax.