Tudorel Toader anunţă preluarea președinției Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) al UE de către Ministerul Justiției din România

Ministerul Justiției din România a preluat președinția Consiliului Justiție și Afaceri Interne, a anunţat ministrul Tudorel Toader, într-o postare pe Facebook.

Care sunt prioritățile în domeniul justiției ale ministerului justiției pe perioada mandatului, respectiv primele şase luni ale anului 2019:

În planul justiției civile

– Obiectivul general pe care îl urmărim este acela de a facilita viața cetățenilor și a mediului de afaceri prin consolidarea recunoașterii reciproce și executării deciziilor și a hotărârilor în materia dreptului familiei și în materie civilă și comercială cu implicații transfrontaliere.

– Îmbunătățirea cadrului juridic pentru a proteja mai bine interesele superioare ale copilului prin consolidarea normelor răspunderii părintești în cazurile transfrontaliere, precum și a aspectelor civile ale răpirii internaționale de minori (Bruxelles ÎI bis reformare) prioritate a mandatului nostru, prin care se urmărește atingerea unui acord politic cu privire la ansamblul propunerii pe perioada deținerii Președinției.

– Aprofundarea cooperării judiciare în domeniul dreptului procesual civil internațional prin intermediul următoarelor propuneri: legea aplicabilă efectelor față de terți ale cesiunii de creanță; modernizarea cadrului juridic cu privire la comunicarea documentelor și obținerea de probe (revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 și a Regulamentului (CE) 1206/2001).

– Pe fondul evoluțiilor recente marcate de creșterea economică din Europa, de sporirea investițiilor și a posibilităților de ocupare a forței de muncă pe piața unică, de prevenirea acumulării de credite neperformante și reducerea barierelor în calea circulației transfrontaliere a capitalurilor, este importantă garantarea faptului că întreprinderile viabile și antreprenorii aflați în dificultate financiară au acces la proceduri eficiente de restructurare preventivă și a doua șansă, asigurându-se o abordare echilibrată pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, debitorilor, angajaților și societății în general. În acest sens, vom susține ajungerea la un acord rapid între co-legiuitori cu privire la propunerea de directivă privind restructurarea.

– În domeniul dreptului contractelor, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va depune eforturi pentru parcurgerea etapei finale a negocierilor privind Propunerea de Directivă referitoare la vânzările de bunuri, precum și privind propunerea de Directivă referitoare la contractele de furnizare de conținut digital.

În domeniul justiției penale

– Cele două propuneri legislative privind probele electronice vor reprezenta principalele priorități legislative în domeniul dreptului penal în mandatul Președinției române, avându-se în vedere obținerea unui acord al celor doi co-legislatori înainte de încheierea legislaturii Parlamentului European. PREŞ RO își propune avansarea cât mai mult a negocierilor asupra propunerii de Regulament privind ordinele europene de furnizare și conservare a probelor electronice în materie penală și atingerea abordării generale asupra propunerii de Directivă privind stabilirea unui cadru juridic armonizat pentru desemnarea reprezentanților legali în scopul obținerii probelor în procedurile penale.

– Operaționalizarea deplină a Parchetului European (EPPO) în luna noiembrie 2020, cu resurse umane și financiare adecvate, necesită parcurgerea mai multor etape în prima jumătate a anului 2019. În acest scop, Președinția Română a Consiliului va urmări îndeaproape acest dosar, având ca obiectiv numirea procurorului-șef în primăvara anului 2019 și instituirea Colegiului EPPO în cadrul calendarului prevăzut. În timpul PREŞ RO, obiectivul este ajungerea la un acord între PE și CONS privind persoana care urmează a fi numită în funcția de procuror-șef european și demararea procedurilor de numire a procurorilor europeni.

– O prioritate majoră este aceea de a consolida încrederea reciprocă între autoritățile judiciare ale statelor membre pentru a îmbunătăți aplicarea practică a instrumentelor de recunoaștere reciprocă, în special a Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI privind Mandatul European de Arestare și procedurile de predare între statele membre și a Deciziei-cadru a Consiliului 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană. Obiectivul este acela de a se asigura un just echilibru între drepturile fundamentale și recunoașterea reciprocă, evitându-se impunitatea infractorilor.

– Îmbunătățirea sinergiilor dintre Rețeaua Judiciară Europeană, Rețeaua punctelor de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, Rețeaua JIT, Rețeaua Judiciară Europeană privind Criminalitatea Informatică și între aceste rețele și Eurojust va reprezenta un obiectiv complementar, fiind vorba despre mecanisme importante pentru consolidarea și facilitarea cooperării judiciare în materie penală.

Priorități cu caracter orizontal

– Subsecvent adoptării Strategiei e-Justiție 2019-2023 și a Planului de acțiune aferent, PREŞ RO își propune demararea acțiunilor concrete pentru punerea în practică a măsurilor prevăzute în documentele strategice, susținând astfel dezvoltarea și promovarea e-justiției europene.
– Crearea unui cadru mai bun pentru protecția avertizorilor de integritate. PREŞ RO va depune eforturi în vederea demarării și finalizării trialogurilor în semestrul I al anului 2019, în actualul mandat al Parlamentului European.

Cum funcționează Consiliul Justiție și Afaceri Interne?

Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) este format din miniștrii justiției și ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE. În general, miniștrii justiției se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă și penală și totodată în privința drepturilor fundamentale, în timp ce miniștrii afacerilor interne sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, printre altele. Totuși, nu toate statele membre ale UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri. Consiliul JAI este responsabil și cu protecția civilă.

Consiliul JAI se reunește, de regulă, o dată la trei luni.