Două reviste conservatoare americane au cerut administrației Trump să își retragă trupele de la Baza Kogălniceanu din România. Principalul argument invocat a fost decizia „nedemocratică” a autorităților de la București de a nu permite candidatura lui Călin Georgescu, potrivit Hotnews.
Sub titlul „It’s Time to Cut Romania Off”, revista The American Conservative a publicat în 14 martie un articol în care a îndemnat administrația lui Donald Trump „se se decupleze de România” și să retragă trupele și sprijinul de la baza Mihail Kogălniceanu. Cererea este justificată de autorul articolului prin faptul că România „a sfidat dorințele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu”, prin decizia „antidemocratică” de a bloca candidatura acestuia. De asemenea, susține că baza este costisitoare și nu mai corespunde intereselor SUA.
La două zile distanță, revista The National Interest publică un text similar despre „anularea șocantă a alegerilor din România”, îi face un portret măgulitor lui Georgescu, menționează investițiile mari ale SUA în baza Kogălniceanu, care urmează să fie extinsă, și recomandă, de asemenea, retragerea trupelor din România.
Costurile extinderii bazei de la Kogălniceanu ar urma să revină României, și nu Statelor Unite, problematica costurilor financiare americane nu are un temei real. Mai mult decât atât, SUA au baze peste tot în lume, unele cu costuri foarte mari, chiar și pe flancul estic, în Polonia. În acest context, șansele ca reducerea costurilor din România să fie o prioritate financiară pentru Washington sunt slabe.
De fapt, adevărata problemă a bazei Kogălniceanu, una dintre cele mai mari baze NATO de pe flancul estic al Europei, ar putea fi faptul că reprezintă o provocare strategică pentru Rusia.
„Pentru Rusia, o bază militară, una dintre cele mai mari baze militare NATO, în care pot fi găzduiți soldați occidentali, fie că aceștia sunt americani sau că sunt francezi, britanici sau germani, este o problemă reală”, a explicat experta în securitate Iulia Joja.
Însă, un aspect pozitiv remarcat de expertă este că Europa a început să ia măsuri pentru propria securitate. Un exemplu în acest sens este planul de 800 de miliarde de euro propus de Ursula von der Leyen pentru apărare, investițiile în industria de profil și sprijinul acordat Ucrainei.
„Este un început sincer, la care nu aș fi îndrăznit să sper în urmă cu câteva săptămâni. Și este extrem de încurajator”, a mai adăugat experta.
Joja a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește responsabilitatea Guvernului României și Administrației Prezidențiale de a negocia și dezvolta planuri de contingență necesare în cazul retragerii americane.
„Polonia discută în mod public despre variante în care, de exemplu, trupele americane, cele 10.000, sunt suplinite, în cazul în care părăsesc parțial Polonia, de trupe europene din statele cele mai mari.
Și noi avem în România trupe franceze, avem foarte important trupe poloneze și contingente mai mici din alte state. Autoritățile române sunt responsabile pentru pentru negocierea acestor planuri de contingență, discutarea cu partenerii noștri europeni dacă pot suplini o parte din aceste trupe, în cazul în care se întâmplă așa ceva”, a spus ea.
„Afirmații precum «România e mai sigură ca niciodată» a premierului Ciolacu, sunt ridicole în acest moment și iresponsabile”, a concluzionat Joja.