Trei proiecte privind autonomia Ţinutului Secuiesc, respinse de Camera Deputaţilor. Ce prevedeau actele normative inițiate de UDMR

Cele trei proiecte care fac referire la autonomia Ţinutului Secuiesc și care au fost iniţiate de doi deputaţi afiliaţi UDMR au fost respinse, joi, de Camera Deputaţilor, informează Agerpres.

În total, 260 de voturi au fost înregistrate pentru respingerea propunerii legislative privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, 16 voturi contra respingerii şi o abţinere. Actul normativ prevede „autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă, cu personalitate juridică, în cadrul statului român” şi stabileşte limitele teritoriului care ar urma să devină Ţinutul Secuiesc.

În cazul propunerii legislative privind Statutul autonomiei culturale a comunităţii maghiare din România au fost înregistrate 260 voturi pentru respingere şi 16 voturi contra şi o abţinere. Actul normativ prevede constituirea unui cadru juridic pentru structurile organizate ale minorităţilor naţionale autohtone, care au întreţinut relaţii strânse cu statul român şi reglementează condiţiile de înfiinţare, pe plan local şi naţional, a structurilor acestei autorităţi, organele de conducere, sursele financiare şi patrimoniale, precum şi competenţele şi atribuţiile de drept public ale statului, necesare pentru a-şi desfăşura activitatea în interesul comunităţilor naţionale.

De asemenea, în ceea ce privește a treia propunere – „Lege Cadru privind autonomia culturală a comunităţilor naţionale” – s-au înregistrat 255 voturi pentru respingere şi 15 contra şi o abţinere. Proiectul prevede constituirea bazei juridice a autonomiei culturale a comunităţilor naţionale, respectiv înfiinţarea unor instituţii specializate pentru gestionarea problemelor unei minorităţi naţionale care ţin de păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.