Tradiții și superstiții de Sânziene. Cum trebuie marcată ziua de 24 iunie pentru a avea un an roditor

În ziua de 24 iunie, în Calendarul Ortodox se sărbătorește nașterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în tradiția populară drept ziua Sânzienelor sau Drăgaica.

Conform tradiției creștine, Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul dintre prorocii Legii Vechi, care a unit Vechiul Testament cu Noul Testament și care l-a botezat în apa Iordanului pe Iisus. Sfântul Ioan este numit Înaintemergătorul Domnului pentru că a pregatit venirea Mântuitorului în lume, mărturisindu-L drept răscumpărător al păcatelor întregii lumi. Mesajul principal pe care îl transmitea Ioan era „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”

Biserica Ortodoxă are şase zile de prăznuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul. În ordine calendaristică, de la începutul anului bisericesc (1 septembrie), acestea sunt 23 septembrie – Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul; 7 ianuarie – Soborul Sfântului Prooroc, Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan (a doua zi după Teofanie – Bobotează), 24 februarie – Întâia şi a doua aflare a Capului Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan, 25 mai – A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul și 24 iunie – Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Originea sărbătorii de Sânziene

În tradiția populară românească, în ziua de 24 iunie poartă numele de Ziua de Sânziene ori Drăgaica. Potrivit istoriei, sărbătoarea Sânzienelor are la bază un cult pentru zeiţa Diana, în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”. În Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav. După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.

Sărbătoarea mai are și alt nume, Amuțitul Cucului, din motiv că această pasăre cântă doar pentru o perioadă scurtă, mai exact timp de 3 luni, scrie Cancan. Tradiția spune că atunci când cucul se oprește din cântat înainte de Sânziene, nu este semn bun. Vara va fi una lungă și grea pentru gospodari, pentru că nu va ploua deloc, iar seceta va afecta toate culturile.

Sânzienele reprezintă şi o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, drept pentru care în această zi au loc o serie de ritualuri pe care fetele tinere le urmează, astfel încât să-şi viseze ursitul şi ziua în care se vor mărita.

Obiceiuri și tradiții

Legendele spun că sânzienele sunt fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii și care se prind în horă dând puteri magice plantelor. Dacă sărbătoarea este organizată bine, atunci ele vor răsplăti oamenii, dacă nu – se vor răzbuna.

În această zi, a Sânzienelor, tinerele, îmbrăcate în straie populare, împletesc cununi de flori de sânziene și le aruncă peste casă. Se spune că, în cazul în care cununile vor rămâne pe acoperiș, fetele se vor căsători în acest an.

O altă tradiție spune că fetele tinere strâng flori și le pun sub pernă, pentru a visa ursitul. În seara din ajunul sărbătorii gospodarii agață cununi de sânziene la colțul dinspre răsărit al casei, iar a doua zi verifică dacă în coronițe este prins păr de la anumite animale sau puf/pene de la păsări.

Ce nu ai voie să faci în ziua respectivă

Sânzienele se răzbună pe femeile care nu țin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. În această zi, nimeni nu are voie să lucreze. Pe bărbați îi așteaptă pedepse dacă înjură sau fac fapte rele.

De asemenea, cine nu respectă Drăgaica poate avea parte de multe nenorociri. Astfel, se spune că cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.