Astăzi credincioșii sărbătoresc Joia Mare! În această zi se vopsesc ouăle roşii, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca şi cozonacul.
Tot astăzi este și Denia celor 12 Evanghelii, iar la slujbă se aprind 12 lumânări, care pot fi reaprinse pe parcursul întregului an, ele având puteri deosebite, potrivit tradiției.
Joia Mare este ziua în care se înroșesc ouăle, despre care se spune că nu se strică tot anul. Se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca. Creștinii care s-au spovedit se împărtăşesc, iar fetele fac în timpul slujbei câte un nod pe o sfoară, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
În satele din Moldova, se face „Focul morţilor” pentru a alunga spiritele rele şi a încălzi sufletele celor dragii care au trecut în nefiinţă.
Joia Patimilor este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viață Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taină Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului.
În Joia Mare, nu se doarme în timpul zilei pentru că se spune că vom lenevi pe parcursul întregului an. Femeile nu au voie să spele rufe pentru că la morți, în loc să ajungă pomană, se duce apă murdară de la spălat. În Joia Mare nu se fac sub nicio formă parastase.
În Joia Mare, credincioșii vopsesc ouăle de Paște. Gospodinele pricepute le ornează cu modele care mai de care mai frumoase și mai deosebite, specifice zonei din care provin.
Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.
Încondeierea ouălor de Paște, este o tradiție străveche românească, practicată exclusiv de femei. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale. Acest obicei străvechi reprezintă un element de cultură spirituală specific românească.
În tradiția românească, unul dintre elementele centrale în perioada Paștelui îl ocupă oul roșu, fiind purtătorul unor semnificații profunde legate de învierea lui Hristos. Creștinii s-au gândit să-l încondeieze, desenând cu ceară motive decorative, de o frumusețe rară. Încondeierea presupune o muncă migăloasă, în care este nevoie de foarte multă atenție și răbdare.
Potrivit tradiției, gospodinele vopsesc și încondeiază ouăle în zilele de joi și sâmbătă din Săptămâna Mare.
Fie că sunt folosite ouă fierte, ouă golite de conținut sau ouă din lemn, tehnicile sunt diferite în funcție de fiecare zonă din țară. Există ouă vopsite în relief, ouă împodobite cu mărgele, ouă încondeiate din lemn sau confecționate din lut şi decorate.
Liniile și figurile prezentate pe oul încondeiat au și ele o semnificație aparte: linia verticală simbolizează viaţa, cea orizontală – moartea, iar dreptunghiul semnifică gândirea şi cunoașterea.
În Duminica Paștelui, creștinii ciocnesc oăle și rostesc cuvintele „Hristos A Înviat” – „Adevărat A Înviat”. De asemenea, primul ou este ciocnit de bărbatul care este capul familiei, sau de cei mai în vârstă.
Oul încondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie și împăcare. Femeile încondeiază ouă cu diferite simboluri, modele din natură sau cu modele de țesături populare. Motivele ornamentale sunt diferite în funcție de regiune, iar ca metode sunt folosite ceara colorată, vopsele sau mărgele.