Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului. Cum să atragi norocul în noul an
În Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, tradițiile din satele românești sunt încărcate de semnificație și simbolism, având scopul de a asigura belșugul, sănătatea și protecția casei în anul ce urmează. Este o noapte magică, marcată de obiceiuri care sunt respectate cu sfințenie și care îmbină credințele strămoșești cu învățăturile religioase ale sărbătorii nașterii Mântuitorului.
Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului
Unul dintre obiceiurile cele mai importante este curățenia generală a casei, care trebuie făcută în ajunul Crăciunului. Se crede că prin curățenie se alungă spiritele rele și se face loc pentru bunăstare și prosperitate. Totodată, gospodinele se ocupă de pregătirea mesei de Crăciun, care include preparate tradiționale precum sarmale, cozonaci, piftie, cârnați sau caltaboși, iar fiecare dintre aceste feluri de mâncare are o semnificație proprie. De exemplu, piftia este considerată un simbol al prosperității, iar cozonacul, cu aluatul său pufos, reprezintă belșugul și fertilitatea.
În multe zone ale țării, există obiceiul de a pune pe masă, în Ajun, o bucată de fân sau paie, simbolizând nașterea lui Iisus într-o iesle, dar și legătura cu natura și recoltele anului. Gospodinele pun și o lumânare aprinsă, care simbolizează Lumina Nașterii Mântuitorului și protecția divină asupra casei.
Un alt obicei popular este pregătirea bradului de Crăciun, care este împodobit cu diverse ornamente și luminițe. Se crede că bradul reprezintă viața eternă și legătura cu divinitatea, iar împodobirea lui este un act sacru, care atrage bunătatea și darurile din ceruri.