Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile. Ce să faci pe 1 ianuarie pentru a avea noroc în noul an

Pentru creștinii ortodocși, 1 ianuarie nu este doar prima zi a anului calendaristic, ci și ziua Sfântului Vasile. Peste 496.000 de persoane îşi sărbătoresc onomastica de ziua Sfântului Vasile, mai exact 420.830 de bărbaţi şi 75.660 de femei, potrivit Observator News.

Cei mai mulţi bărbaţi care își sărbătoresc astăzi onomastica poartă prenumele Vasile – 399.669. Se mai întâlnesc derivatele Vasilica/Vasilică – 19.999 de persoane, Sile – 440, Sica/Sică – 366, Silica/Silică – 214 şi Vasi – 142.

La femei, cele mai multe sărbătorite sunt cele care au prenumele Vasilica – 72.982. Alte sărbătorite sunt cele care se numesc Vasilca – 1.072, Sica – 805, Silica – 496, Vasila – 281 şi Vasi – 24.

Numele Vasile este foarte răspândit în toată lumea creştină și provine din grecescul „basileios”, care la rândul lui înseamnă „rege”, „împărat”, „bazileu”.

Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 şi a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379. De asemenea, Sfântul Vasile este apărătorul creștinilor, „păzitor de duhuri rele”.

Obiceiuri și tradiții de ziua Sfântului Vasile

Pentru cei care își doresc ca anul nou să fie încununat numai de noroc și lucruri bune, ziua Sfântului Vasile vine cu o listă de tradiții și obiceiuri care, odată respectate, promit un an al succesului. Printre acestea se numără și mersul la biserică, acolo unde are loc o slujbă specială de Sfântul Vasile, spartul unui pahar alb pentru noroc, datul de pomană unui om sărac pentru belșug, vărsatul vinului pe masă, răsturnatul unei cutii de chibrituri. De asemenea, ca să ne meargă bine, este important ca primul om care ne trece pragul să fie un bărbat brunet și să nu dormim prea mult, ca să fim harnici tot anul.

Totodată, în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ştergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, pentru a fi curat şi sănătos în tot anul.

Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat și pe nemâncate, fiecare om să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru un spor mai mare la lucru în noul an.

Tradiţia populară mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-şi pun un gând bun ca să le meargă bine tot anul.

Alte superstiţii sunt legate de vreme. Conform credinței populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.

De unde provine tradiția de a ura pe data de 1 ianuarie

La trecerea dintre ani şi pe 1 ianuarie, copiii obişnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie şi sănătate. Deşi sorcova era confecţionată, la început, din rămurele de pomi fructiferi sau din trandafiri, în prezent, ea este făcută din hârtie colorată şi beteală.

„Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” sau „Vasilica” sunt alte texte cu care se urează în prima zi din an.

Pe lângă aceste texte, tradiția mai spune ca tinerii care merg la colindat prin sat să facă zgomote cu bice, buciume sau oale pentru a alunga duhurile rele.

Tot la sat, fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea și lui o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an. Bucuros, Sfântul Vasile și-a dorit să-i mulțumească lui Dumnezeu, așa că a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lucruri bune. Astfel, a apărut obiceiul de a ura de 1 ianuarie.