Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie. Ce trebuie neapărat să facă femeile în această zi

În fiecare an, pe 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe Sfântul Ilie Tesviteanul, celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă.

Cine a fost Sfântul Ilie

Potrivit credinţei ortodoxe, Sfântul Ilie a venit pe lume cu peste 800 de ani i. Hr., în ţinutul Tesvi din Galaad. S-a născut într-o familie de preoţi, într-o perioadă în care iudeii se închinau idolilor şi zeilor străini, pe vremea împăratului Ahab.

Se spune că la naşterea sa, tatăl său a văzut oameni îmbrăcaţi în alb învelindu-l în scutece de foc şi, dându-i numele, i-au dat să mănânce o flacără, simbol al râvnei pentru Dumnezeu care l-a mistuit de-a lungul întregii sale vieţi, conform Observator.

Eveniment - 16 sep, 21:30

IPS Teodosie: Femeia să nu se roage în pielea goală! Să se roage îmbrăcată cuviincios şi cu capul acoperit (VIDEO)

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

Pe data de 20 iulie, de Sfântul Ilie, este indicat să ne odihnim, să nu lucrăm nici în gospodărie, treburi casnice, nici la câmp pentru a nu stârni mânia Sfântului. În credinţa populară se spune că Sfântul Ilie poate provoca furtuni puternice. Nu se lucrează pământul în această zi pentru ca recoltele să fie ferite de grindină.

Pe de altă parte, mai sunt și alte tradiții. Se spune că este bine ca în această dimineaţă să fie culese plante de leac, mai ales busuioc, pentru noroc şi sănătate. După ce sunt culese, ele sunt puse la uscat. Tot de Sfântul Ilie se strânge mierea din stupi, se duc faguri la biserică pentru sfinţit, după care se împart de pomană. În anumite zone oamenii mănâncă fructe proaspete pentru a fi sănătoşi.

În Biserici, preoţii țin slujbe religioase, unde îi așteaptă pe credincioși. Femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.

Tot de Sfântul Ilie, creștinii ortodocși îşi amintesc şi de cei morţi, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau şi dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.

De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor.

În ajunul zilei sfinte, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visau cânepă verde, acesta era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis vedeau cânepă uscată, se zicea că se vor mărita cu oameni bătrâni.

O superstiție despre care se tot vorbește e că dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

Sărbătoarea marchează şi miezul verii pastorale, dată la care le era permis ciobanilor să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Cu această ocazie, ciobanii tineri sau chiar și cei mai în vârstă aduceau în dar iubitelor sau soţiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.