Situația în ceea ce privește sistemul de învățământ preșcolar din România este îngrijorătoare. Țara noastră are printre cele mai scăzute rate de participare atât la nivel de creșă, cât și la nivel de grădiniță, conform datelor unui raport recent al Comisiei Europene privind educația timpurie, citate de Libertatea.
În timp ce la nivel european, ratele de participare au crescut în ultimi zece ani, iar multe țări au depășit deja obiectivele stabilite pentru anul 2030, statisticile din România sunt de-a dreptul alarmante. La nivelul Uniunii Europene, 37,5% dintre copiii cu vârste de până la 3 ani participă la educație timpurie, iar numărul acestora a crescut semnificativ față de 2013, atunci când procentul era doar 27%. În ceea ce privește situația din România, rată de participare înregistrată este de doar 12,3%, mult sub media europeană și sub pragul de 45% stabilit pentru 2030.
Acest fenomen se datorează în mare parte concediului parental oferit de stat, unul dintre cele mai lungi, dar și numărului scăzut de creșe. În 2021, existau doar 350 de creșe în orașele mari din România.
România a înregistrat un regres semnificativ în ceea ce privește participarea copiilor la grădiniță. Rata de înscriere a scăzut de la 84,1% în 2013 la 74,8% în 2022. Acest declin contrastează cu trendul majorității țărilor europene, unde participarea a crescut constant. La nivelul UE, 93% dintre copiii cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii primare merg la grădiniță, iar multe țări au atins deja ținta de 96% pentru 2030.
„Chiar dacă și la noi au mai crescut procentele, până ajungem la targetul propus de UE și celelalte de țări progresează și avansează, iar noi vom continua să rămânem în urmă, pentru că ne batem joc cu cinism politic și de politici publice de ceea ce înseamnă nația la vârsta ei de început”, a spus expertul în educație Marian Staș, pentru Libertatea.
Mai mult, acest lucru va crea un obicei de a nu participa la educație pe tot parcursul vieții.
„În momentul în care începem așa prost, se perpetuează povestea. Ne intră în sânge faptul că educația nu are nici o relevanță. Astfel, și la procentul de populație care învață pe întreg parcursul vieții suntem ultimii din Europa, pentru că modelul se perpetuează și se amplifică. Românului nu-i place școala, are inapetență pentru a învăța cultivată de la 3, 4, 5, 6 ani. Suntem forme fără fond”, a mai adăugat profesorul de la Harvard.
Marian Staș, cadru didactic asociat la Universitatea București și Harvard Kennedy School, expert în educație, consideră că principalele motive pentru care copiii din România nu mai merg la grădiniță sunt „calitatea serviciilor educaționale, la numărul de locuri prin creșe, la calitatea îngrijitorilor, educatorilor care lucrează cu copii”.
Însă, și mai importantă este „implicarea factorului politico-guvernamental în a asigura resurse educaționale inclusive”.
„Cu alte cuvinte, aceeași calitate și același număr pe tot cuprinsul țării. Și acolo suntem foarte în urmă cu tot. Eu am numit fenomenul România bananieră educațională, iar acesta este un exemplu.
România nu face nici pe departe atât cât ar trebui, atât din punct de vedere educațional și din punct de vedere socio-economic, pentru ca un astfel de indicator să crească așa cum se cuvine. E o bătaie de joc”, a subliniat Marian Staș.
Raportul Comisiei Europene subliniază că nu este suficient ca copiii să participe ocazional la activitățile care se desfășoară la grădiniță, ci este important ca cei mici să petreacă cel puțin 25 de ore pe săptămână în medii educaționale. În România însă, copii care frecventează grădinița petrec doar 23 de ore pe săptămână, sub pragul recomandat de 25 de ore și mult sub media europeană de 30,6 ore pe săptămână.
„Un lucru care este extrem de dureros: toate rapoartele și statisticile arată că educația preșcolară este esențială, cantitativ și calitativ, pentru propășirea nației, pentru ca generațiile care cresc să fie mai bine educate, mai performante profesional, să-și găsească mai bine locuri pe piața muncii. Noi ne împușcăm în picior din prima mutare, cum ar veni”, a explicat profesorul.
Potrivit datelor de la Guvern, în 2022, doar 5,4 dintre români aveau obiceiul de a învăța pe tot parcursul vieții, de departe unul dintre cele mai mici procente din UE. De asemenea, chiar dacă aproape 90% din gospodăriile din România au acces la internet, doar 10% din români îl folosesc pentru a învăța.
Nici la nivelul finanțare țara noastră nu stă pea bine. În 2021, România aloca doar 0,39% din PIB pentru educația timpurie, mult sub media europeană de 0,71%, potrivit datelor Eurostat prelucrate de Eurydice.