Pentru al optulea an consecutiv, Finlanda ocupă prima poziție în clasamentul World Happiness Report, un raport anual publicat de Ziua Internațională a Fericirii a ONU. Studiul analizează percepția locuitorilor din peste 140 de țări asupra calității vieții, pe o scară de la 0 la 10, unde 10 reprezintă cea mai bună viață imaginabilă. Finlandezii au obținut un scor mediu de 7,74, ceea ce i-a plasat din nou pe primul loc, relatează Fortune Well.
Jan-Emmanuel De Neve, profesor de economie la Universitatea Oxford, director al Wellbeing Research Center și editor al raportului, explică motivele pentru care Finlanda domină clasamentul:
„Sunt bogați, sunt sănătoși, au conexiuni sociale, sprijin social, [și] o conexiune cu natura. Nu sunt genul de oameni exuberanți, care dansează pe străzi de bucurie, dar sunt foarte mulțumiți de viața lor.”
După Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Țările de Jos completează top 5. În acest an, Mexic (locul 10) și Costa Rica (locul 6) au reușit pentru prima dată să intre în primele zece locuri ale clasamentului. În schimb, SUA au coborât pe locul 24, atingând cel mai slab rezultat din istoria acestui studiu.
Tendințele indică faptul că țările nordice devin tot mai fericite, în timp ce SUA înregistrează un declin. Deși PIB-ul pe cap de locuitor este relativ similar între țările nordice, SUA, Australia și Regatul Unit, distribuția averii face diferența.
„În aceste țări nordice, un flux economic în creștere ridică toate bărcile, așa că nivelul inegalității economice este mult mai mic, iar acest lucru se reflectă în bunăstare”, spune De Neve. „În Finlanda, majoritatea oamenilor se evaluează cu un scor de 7 sau 8, în timp ce în SUA există multe note de 10, dar și multe de 1.”
Pe lângă PIB-ul pe cap de locuitor, distribuția averii și speranța de viață, raportul a evidențiat că încrederea socială și relațiile interpersonale sunt factori determinanți pentru fericire.
Un aspect interesant al studiului este corelația dintre fericire și credința în bunătatea celorlalți. Cercetătorii au descoperit că oamenii subestimează frecvența cu care ceilalți sunt dispuși să ajute. De exemplu, portofelele pierdute sunt returnate aproape de două ori mai des decât cred oamenii.
„Cu cât crezi mai mult în bunătatea celorlalți, cu atât nivelul tău de fericire și cel colectiv sunt mai mari”, explică De Neve. „Țările nordice, țările scandinave, stau mai bine atât în ceea ce privește încrederea în bunătatea celorlalți, cât și în testul portofelului pierdut.”
Pentru prima dată în istoria raportului, Mexic și Costa Rica au intrat în top 10 datorită legăturilor sociale puternice. Țările latino-americane au raportat cele mai multe mese luate în comun și s-au clasat foarte bine la capitolul conectare socială și încredere reciprocă.
„Nu este vorba despre un PIB ridicat sau o speranță de viață mare”, explică De Neve. „Ei își petrec timpul luând masa împreună, socializând, iar relațiile lor nu sunt complet acaparate de rețelele sociale – și asta se reflectă în date.”
În clasamentul din acest an, România ocupă locul 32, situându-se peste vecinii săi, ne arată topul de la World Population Review:
România are un nivel de fericire similar cu Taiwan (31), El Salvador (33), Estonia (34) și Singapore (30). Această poziție indică un nivel de satisfacție al vieții mai ridicat decât cel al multor țări din regiune, dar și că mai există loc pentru îmbunătățiri
Raportul este realizat anual de Wellbeing Research Centre de la Universitatea Oxford, împreună cu parteneri precum Gallup, UN Sustainable Development Solutions Network și o echipă editorială care analizează datele pro bono.
În timp ce cercetau motivele pentru care Finlanda domină clasamentul, De Neve și echipa sa au identificat un alt element distinctiv care îi diferențiază chiar și de celelalte țări nordice:
„Sunt mulțumiți cu mai puțin”, spune el. „Au avut mai puțin și sunt mai fericiți cu mai puțin. Asta îi face mai mulțumiți de ceea ce au.”
Acest clasament demonstrează că fericirea nu depinde exclusiv de bunăstarea economică, ci și de echitatea socială, conexiunile interpersonale și nivelul de încredere în societate.