Informațiile false legate de noul coronavirus se răspândesc mai rapid decât virusul însuși, stârnind panică inutilă în rândul populației.
Astfel, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat împotriva consecințelor unei „infodemii”, ce ar trebui combătută la fel precum pandemia de coronavirus, spune organizația.
Site-urile de socializare joacă un rol crucial în acest context, purtând responsabilitatea de a provoca răspândirea zvonurilor contraproductive. Astfel, companiile Facebook, Instagram și YouTube au confirmat că au luat măsuri pentru combaterea dezinformării cu privire la coronavirus.
Antibioticele funcționează doar împotriva bacteriilor, nu a virusurilor. Astfel, luarea antibioticelor pentru tratarea sau prevenirea coronavirusului se poate dovedi inutilă, dar și dăunătoare. Totodată, vaccinurile împotriva pneumoniei nu oferă nicio protecție împotriva COVID-19. Eficacitatea potențială a clorochininei este în prezent studiată, dar nu a fost confirmată până în prezent.
La fel cum comunitatea științifică nu a oferit teoriilor lui Donald Trump despre supraviețuirea COVID-19 la temperaturi ridicate (virusul ajungând inclusiv în țările africane), uscătoarele de mână și lămpile UV nu te protejează în mod eficient de COVID-19. Mai mult, OMS a discreditat ideea potrivit căreia vremea rece și zăpada pot ucide noul virus.
Unii susțin (în mod greșit) că oamenii se pot proteja împotriva COVID-19 prin spălarea mâinilor cu urina copiilor, aplicând ulei de susan pe tot corpul sau consumând canabis sau usturoi (această plantă comestibilă nu stimulează sistemul imunitar al organismului). Așadar, acestea sunt doar exemple de publicitate falsă.
Deși durata de viață a virusului variază în funcție de mediu și temperatură, germenii patogeni pot supraviețui pe obiecte precum colete, monede și cărți de credit pentru câteva ore. Produsele importate din China călătoresc prea mult timp pentru a putea transmite virusul.
Virusul nu are doar un impact asupra vârstnicilor, deși acest segment de vârstă este mai predispus pentru a fi infectat, mai ales și pe fondul unor altor afecțiuni cronice. Și persoanele tinere se pot infecta cu noul coronavirus.
Zvonurile spun că marile companii de pe piața medicamentelor fac parte dintr-o conspirație la nivel Mondial, numită „Big Pharma”.
Scopul lor comun ar fi acela de a face profit rapid și constant, nefiind interesate de însănătoșirea bolnavilor, ci având scopuri sinistre și acționând împotriva binelui public.
Astfel, teoria spune că gigantii farmaceutici au facut o avere cu medicamente, ascunzând tratamentele simple, eficiente pentru coronavirus, astfel încât să poată profita din vânzarea unui viitor vaccin.
Teoria susține că noul coronavirus este o armă biologică, concepută de guvernul chinez, american sau fundația lui Bill Gates, lansată în mod deliberat sau accidental, pentru decimarea populației. Aceste zvonuri se suprapun cu teorii despre fostele țări ale blocului sovietic, despre care se presupune că efectuează operațiuni secrete geopolitice pentru slăbirea democrațiilor prin campanii de propagandă.
Teoria este bazată în principal pe faptul că rețeaua 5G a fost lansată în orașul chinez Wuhan, cu doar câteva săptămâni înainte de a izbucni pandemia de coronavirus, iar pasagerii infectați de pe vasul de croazieră Diamond Princess foloseau tehnologia.
Astfel, câmpurile electromagnetice emise de rețelele de comunicații fără fir ar fi ajutat la răspândirea bolii.
Dezamăgit de anularea unuia dintre concertele sale, care ar fi atras mai mult de 5.000 de oameni, din cauza măsurilor impuse de starea de urgență, cântărețul francez Matt Pokora a reacționat vehement: „Ne ascund ceva?”. Alții cred că totul este doar o farsă, pandemia fiind menită să ne țină în case în vreme ce guvernele fură banii contribuabililor sau fac mutări în teritoriu, virusul fiind doar un subiect folosit pentru a lua atenția publică de pe subiectele reale.
Găsirea informațiilor de încredere în era digitală este deja o sarcină destul de dificilă, cu atât mai mult în timpul unei pandemii globale, când falsele știri și dezinformarea sunt la ordinea zilei.
Va mai dura ceva timp până când vom putea înțelege pe deplin COVID-19, virusul fiind identificat abia în decembrie 2019.
Mai mult, informațiile din sursa inițială (un studiu de cercetare) ar fi putut fi reinterpretate, modificate și chiar ignorate în totalitate, în funcție de punctul de vedere pe care cineva ar vrea să-l expună. Spre exemplu, dacă într-un articol sunt citate sursele oficiale de informare, acel articol este corect documentat. Dacă informația vine redirecționată pe serviciul de mesagerie WhatsApp, fără nicio sursă de încredere, de cele mai multe ori nu este o informație corectă.
În această perioadă, mulți pot pretinde că lucrează în domeniul epidemiologic sau medical, sau că au „surse sigure” din acel domeniu, de unde primesc „cele mai noi informații”.
Astfel, multe date pot fi interpretate greșit, iar informația eronată să se răspândească cu repeziciune.
Cele mai de încredere surse sunt cele oficiale, prin comunicatele și raportările emise periodic. Și, desigur, site-ul OMS (Organizația Mondială a Sănătății), poate fi consultat pentru informații bine documentate, statistici și alte evoluții ale răspândirii infecției pe glob.