Raport îngrijorător al medicilor francezi: Insecta cunoscută ca tigrul de platan şi-a dezvoltat abilitatea de a suge sânge uman

Un raport bazat pe studii moleculare, realizat de o echipă de medici din franţa şi publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane, prezintă informaţii îngrijorătoare despre insecta cunoscută în România drept tigrul de platan.

Medicii după ce un tânăr s-a prezentat cu urme de înţepături că acestea ar veni de la această insecta despre care nu se ştia până în prezent că ar afecta oamenii. Probele de laborator şi studiul molecular au demonstrat ulterior că e vorba despre tigrul de platan şi că insecta avea sânge uman în tractul digestiv, citează Libertatea din raport.

De asemenea, doctorii au descoperit similitudini şi în alt cazuri de pacienţi care s-au prezentat cu înţepături similare.

„În 2013, trei cazuri de dermatoză ușoară au fost atribuite în Italia înţepăturii tigrului de platan, dar cauzalitatea nu a fost demonstrată. Raportul nostru de caz și studiul molecular al sângelui ingerat indică faptul că Corythucha ciliata poate înţepa oameni.

Ca și în cazul înţepăturilor de păianjeni, cele ale tigrului de platan trec, în general, neobservate; cei mai mulți oameni nu raportează o reacție, iar leziunile cutanate și reacțiile sistemice se dezvoltă doar la o mică parte dintre cei înţepaţi.

Corythucha ciliata se găsește de obicei pe copacii care cresc în condiţii naturale, dar, ca dăunător, aceasta este abundentă pe plantaţiile urbane și suburbane. Vara, insectele adulte se înmulţesc mult şi, adesea, pot cădea de pe frunze și ajung astfel pe oameni. Tigrul de platan poate, de asemenea, să invadeze locuinţele.

Modul în care această insectă, de obicei oligofagă și vegetariană, a devenit sugător de sânge și cât la sută din populaţie a trecut prin această schimbare, justifică studii dedicate.

Ar trebui luată în considerare posibilitatea ca mai multe persoane, consecutiv, să fie înțepate de Corythucha ciliata, cu implicații în transmiterea agenților infecțioși. Este necunoscut faptul că aceste insecte pot înțepa alte animale.

Invaziile tigrului de platan pot avea consecințe asupra sănătății, iar aici sunt incluse înţepăturile neplăcute și reacțiile cutanate și sistemice.

Clinicienii ar trebui să fie conștienți de existența acestei insecte, cu o nouă abilitate de a suge sânge şi potențial responsabilă pentru leziuni cutanate și prurit, care pot provoca disconfort și anxietate.

Înţepăturile tigrului de platan ar putea fi încadrate în diagnosticul separat al ploşniţelor şi scabiei (n.r. – râiei).”, se arată în studiu.

Tigrul de platan este o insectă de diminesiuni mici a cărui prezenţă în România a fost contactată în ultimii ani. Numele i se trage de la aspect, dar în engleză i se spune „gândacul dantelă”.

„Este o ploşnită, o insectă din ordinul hetereoptere şi trăieşte în timpul iernii, ca adult, sub scoarţă. Ploşniţele sunt insecte înţepătoare. Înţeapă frunza şi sug seva, dar lasă totodată o substanţă în interior, care duce la îngălbenirea şi necrozarea ţesutului. Iar frunzele se îngălbenesc până la nervuri şi cad prematur. În timp ce sug seva, inoculează în substrat salivă. În salivă există nişte substanţe proteice care produc la plante necrozele respective. Aşa este conformat aparatul la orice insectă sugătoare”, explică entomologul Alexandru Crişan modalitatea prin care insecta afectează platanii.

„Insecta înţeapă orice substrat moale pe care ajunge, în căutare de hrană. Poate să transmită (n.r. – boli), dar este puţin probabil ca o ploşniţă fitofagă să treacă de la un om la altul. Din câte se cunoaşte, ele nu pot suferi mutaţii. Ele s-au format ca specie în lungul istoriei geologice, deci vorbim de milioane de ani”, mai spune specialistul.

În Bucureşti, nu se ştie câţi platani există, iar singura alternativă de reducere a populaţiei de insecte o reprezintă pesticidele.