The New York Times: În România, tentaculele corupției cuprind viața de zi cu zi. Declarații ale unor români despre corupția din instituțiile publice 

Protestele care au avut loc în România în ultima perioadă au fost dezbătute și în presa internațională care a dedicat spații ample reacției vehemente a românilor față de acțiunile guvernului precum și eforturilor de ani depuse de România pentru a combate fenomenul corupției.

Jurnaliștii de la The New York Times notează într-un articol publicat vineri că „România a atras atenția întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, protestând împotriva unei ordonanțe de urgență a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupției”.

Subliniind că în țara noastră, lupta împotriva este plasată în centrul dezbaterii publice, sursa citată publică o serie de mărturii ale unor români despre ”mita de zi cu zi” dată angajaților din instituțiile publice.

”Unii dintre ei sunt descurajați spunând că este o problemă adânc înrădăcinată cultural. Mulți sunt înfuriați de ordonanța de urgență de care ar fi beneficiat direct unii politicieni proeminenți și se tem că astfel este frânată lunga luptă împotriva corupției pe care o poartă țara”, se arată în articolul citat.

Iată câteva dintre declarațiile românilor pentru The New York Times:

”Corupția este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic. Mulți dintre colegii mei iau mită de la pacienți. Unii refuză să-și trateze pacienții dacă nu li se oferă bani, în timp ce sistemul medical din România garantează accesul gratuit la serviciile medicale. Eu nu iau bani de la pacienții mei, iar când le refuz banii, unii se sperie crezând că-i refuz pentru că au vreo boală în stadiu terminal. Alții cred că nu ești un medic bun dacă îi tratezi fără să te plătească”, a spus Dan Aramă, 31, medic din București.

”Am dat bani mulți — echivalentul a 5000 euro în lei, — în spital de la portar la infirmiere, asistente, rezidenți, doctori și pe medicamente pentru soțul meu pentru care nu mai era speranță de viață! În general, trebuie să dai mită ca să rezolvi orice problemă. Așa era pe vremea lui Ceaușescu, așa a rămas până azi”, a povestit Cristina Iftode, 62, matematiciană pensionară din București.

”A trebuit să dau mită pentru lucruri normale care nu costă, cum ar fi reinstalarea electricității după ce a fost tăiată pentru neplată. Mita a redus procedura de reinstalare la trei zile după plata completă a facturii. Fără ea ar fi durat trei luni.

Țara noastră se luptă cu corupția de zeci de ani. Când eram copil, credeam că politicienii sunt atotputernici; legea părea să nu li se aplice. Asta m-a deranjat dintotdeauna, pe mine și pe toți cunoscuții mei, chiar și pe susținătorii PSD-ului.Ioan-Radu Tănăsescu, 31, dezvoltator de interfețe din București.

S-au făcut presiuni asupra mea ca să trec studenți care nu veniseră niciodată la curs. Mi s-a oferit mită pentru a face asta și am fost sancționată pentru integritatea mea. Am fost forțată să părăsesc țara de multe ori din cauza corupției teribile și din cauza salariului insuficient pentru supraviețuire. Colegii mei au luat sume de bani enorme pentru diplome de absolvire sau note de trecere, dar și alimente făcute în casă, cum ar fi brânză, băuturi alcoolice, chiar și ouă!”, a declarat Monica Vlad, 49, profesor universitar din Sibiu.

”Am crescut în anii ‘90 într-o țară în care întotdeauna se păstra un pachet de Kent și o sticlă de whiskey în sertar. Le păstrai pentru o vizită la medic, ca să intri într-o școală mai bună; le păstrai în caz că aveai un proces și chiar pentru mers în concediu. România a făcut progrese mari în ultimii ani. A apărut o nouă generație care nu mai păstrează în sertar cadouri pentru dat mită. Totul se poate spulbera în următoarele 10 zile”, a spus Lucian Alexe, 28, expert în comunicare din Bruxelles.