The Guardian a publicat luni un foto-reportaj apreciativ despre zimbrii din România. Ultimii zimbri europeni care trăiau în sălbăticie au fost uciși în Caucaz în 1927.
După ce au dispărut din sălbăticie, zimbrii europeni au fost reintroduși în Polonia în 1954 și în România în 2012. Fotograful Alexander Turner a fost în căutarea celui mai mare mamifer terestru din Europa împreună cu rangerii de la Fundația Conservation Carpathia.
Echipa Fundației Conservation Carpathia (FCC) a găsit câțiva dintre cei peste 150 de zimbri care trăiesc în turme libere, în România. Proiectul FCC din Munții Făgăraș este unul dintre cele trei proiecte care lucrează pentru repopularea Carpaților cu zimbri, pe lângă ei, de același lucru de ocupă WWF și Rewilding Europe în sud-vest, iar Regia Națională a Pădurilor RNP Romsilva cu Parcul Natural Vânători-Neamț în nord-est.
De la prima reintroducere a zimbrilor în Europa, în 1954, în pădurea Białowieża din Polonia, multe alte țări europene i-au urmat exemplul, iar acum astfel de turme sălbatice se găsesc în Germania, Elveția, Polonia, Belarus, Lituania – și România.
Deși salvat de la dispariție și cu populații despre care se poate spune că se află în cea mai bună stare de sănătate din ultimele secole, zimbrul este în continuare clasificat ca fiind „aproape amenințat” pe lista IUCN.
Aproximativ jumătate din Munții Carpați se află în România. Fragmentarea habitatului este relativ redusă, ceea ce permite zimbrilor să găsească locuri de hrănire, de odihnă și să migreze pe distanțe lungi. FCC urmărește să reîmpădurească întinderi uriașe de teren în Munții Făgăraș, cel mai înalt lanț al Carpaților Meridionali.
Reintroducerea zimbrilor în habitatul lor natural nu este doar o chestiune de reparare a greșelilor de mediu din trecut sau un caz de conservare modernă a biodiversității, ci este, de asemenea, un exemplu excelent al modului în care conservarea naturii poate ajuta comunitățile locale să se dezvolte prin programe de ecoturism.