Tezaurul de la ruși e mai mare decât credeam. De fiecare dată când îl cerem, rușii își amintesc, brusc, de datorii istorice
Rușii ne-au dat înapoi doar o parte nesemnificativă din tezaur și, până azi, încă nu se știe exact ce și cât s-a trimis către Moscova, susține jurnalistul Marian Voicu, în cartea ”Tezaurul României de la Moscova. Inventarul unei istorii de o sută de ani”.
De altfel, sunt foarte puține șanse să mai luăm ceva pentru că rușii consideră că e, mai degrabă, vorba de o chestiune istorică decât de un litigiu, mai consideră acesta.
”Dacă țineți să ne dezgropăm trecutul, vor spune ei, s-ar putea să constatăm că, de fapt, voi ne sunteți datori pentru bunurile lăsate în România în timpul Primului Război Mondial, pentru distrugerile provocate de armata română în Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru neplata reparațiilor de război, pentru ocuparea Basarabiei etc. etc., ba chiar și pentru intervenția armatei române în Ungaria, în 1919, împotriva bolșevicilor unguri", a explicat autorul pentru Vice.
Acesta a povestit că, la sfârșitul lui 1916, când armata și autoritățile se retrăgeau în Moldova, către Moscova a plecat un prim tren, încărcat cu tezaurul Băncii Naționale. Documentele BNR spun că au fost trimise 93,4 tone de aur fin.
Marian Voicu atrage atenția că tezaurul BNR reprezintă mai puțin de a zecea parte din ceea ce s-a trimis, iar estimarea este destul de vagă pentru că, până în ziua de astăzi, nu se știe exact ce a ajuns la ruși.
În 1917 a mai plecat un tren, în care erau depozitele de la Casa de Depuneri și Consemnațiuni și fondurile a zeci de bănci și instituții financiare, care au fost, de multe ori, predate doar în baza unor chitanțe de mână întocmite rapid.