Țările din Balcanii de Vest au (re)devenit sursă de migraţie în UE: Cifrele refugiaților din Albania și Siria, mult superioare celor care privesc Irakul sau Afganistanul

La reuniunea pe tema Balcanilor de Vest ce a avut loc la Viena, pe 27 august, un camion frigorific cu 71 de cadavre ale unor migranţi a fost descoperit în Austria. Astfel, “atenţia opiniei publice a fost imediat captată de noua oroare. Ea a intrat în seria imaginilor-şoc cu navele fantomă din Mediterană sau cu mulţimile care asaltează tunelul de sub Canalul Mânecii. Interesul pentru europenizarea Balcanilor a fost îngropat de migranţi”, susține europarlamentarul Cristian Preda într-un articol pentru Adevărul.

În general, documentul semnat în capitala austriacă încurajează partenerii din Balcanii de Vest să coopereze între ei, nu doar fiecare în parte cu membrii UE. Dar subiectul principal abordat la Viena a fost cel al migraţiei. Și asta pentru că Balcanii de Vest s-au transformat în ruta principală de tranzit între Estul Mediteranei şi Uniunea Europeană sau, mai exact, spaţiul Schengen de către refugiați.

“Cifrele raportate sunt incredibile: sârbii zic că, din ianuarie încoace, au văzut trecând graniţa 90 de mii de migranţi, macedonenii au anunţat că, în fiecare zi, primesc câte trei mii, Austria estimează că, în 2015, va înregistra nu mai puţin de 80 de mii de cereri de azil, Germania a vorbit despre 800 de mii de astfel de solicitări etc.”, afirmă Preda.

“Valsul cifrelor le inspiră unora teamă, iar altora – solidaritate”, adaugă acesta.

Un al doilea aspect mai puțin dezbătut de presa din țara noastră este redevenirea acestor țări sursă de migrație în UE.  Cele mai multe persoane din Balcanii de Vest își părăsesc țările de origine pentru a se stabili în Germania.

“De la începutul anului, peste 40 la sută dintre cele 218 mii de aplicaţii înregistrate la Biroul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi provin din ţările Balcanilor de Vest. Cu circa 33 de mii de solicitări, Kosovo e pe locul doi, după Siria, fiind urmată în acest clasament de Albania (aproape 30 de mii) şi Serbia, cu 18 mii, cifre cu mult superioare celor care privesc Irakul sau Afganistanul”, spune europarlamentarul.

În acest context, la reuniunea de la Viena s-a hotărât că toate statele din regiunea Balcanilor de Vest au făcut suficiente progrese în privinţa statului de drept şi a drepturilor omului pentru a fi definite ca „ţări sigure” de către membrii UE

“Mesajul politic e clar: nu poţi fi simultan candidat la integrare europeană, fie el şi potenţial, dar şi sursă de migraţie în Uniune. Asta nu garantează, de bună seamă, extinderea într-un viitor previzibil”, conchide Cristian Preda.