Suveranitatea, cuvântul anului 2022

Amurgul european sau e astăzi deja mâine? Întrebarea însumează titlurile ultimelor două cărți despre urmările sociale ale pandemiei și soarta UE, publicate de politologul de origine bulgară Ivan Krastev, care conduce Centre for Liberal Strategies din Sofia, și publică din 2015 analize în ediția internațională a cotidianului New York Times.

„În multe privințe, UE nu mai poate continua să trișeze“, e de părere Krastev, care pledează pentru ca vesticii să înceapă să ia în serios fricile esticilor din aceeași UE și dă ca exemplu politicile partidului verzilor germani față de Rusia lui Putin astăzi. Verzii, parte a tânărului guvern de la Berlin, vor să arate duritate față de Rusia din cauza violării drepturilor omului. Schimbarea, așa-zis verde, în politicile de mediu, propovăduită de verzi, nu e însă posibilă, crede Krastev, fără funcționarea gazoductul ruso-german Nord Stream 2, cu care însă influența lui Putin în Europa va fi cimentată pe termen lung.

Despre urmările pandemiei, Krastev diferențiază între estul și vestul Europei, unde doar 70% din oameni au fost afectați de molimă în viața lor personală. Cu toate acestea, rata de vaccinare în Europa de est e net inferioară vestului. Scepticismul față de vaccinare în estul european nu este „istoric“, așa cum se manifestă el în Germania și Austria ci se datorează „unei profunde neîncrederi față de guverne și instituțiile publice. Un narativ cum ar fi că oamenii să meargă să se vaccineze, e mai dificil de avut. Există și o cu totul altă configurație a personalului medical. Prin migrația de masă a specialiștilor înspre Europa de vest, personalul medical rămas este mai în etate și astfel mult mai sceptic față de noile feluri de vaccinuri.“

Auto - 21 nov, 07:55

Concedieri în masă în cadrul unei companii auto cunoscute. 4.000 de angajați din Europa își vor pierde locul de muncă

„Cred că cel mai important cuvânt al anului 2022 va fi autonomia, adică suveranitatea“, spune Krastev și elaborează pe trei planuri. 1. Suveranitatea individului. Adică întrebarea cât de departe poate merge statul cu reglementările sale. 2. Suveranitatea statelor naționale. Nu este vorba despre ieșirea statelor din UE ci despre faptul că multe state utilizează criza, spre a-și lua rămas bun de la părți ale politicii comune a UE. Până și piața comună este pusă la îndoială. Sentimentele protecționiste devin din ce în ce mai puternice în cadrul statelor naționale. Fragmentarea spațiului european se petrece sub ochii noștrii. 3. Suveranitatea UE. Influența SUA în Europa scade vizibil. Rusia este din ce în ce mai clar interesată să corecteze evenimentele din 1989. China devine din ce în ce mai dușmănoasă dar economic e și mult mai prezentă în economiile europene. Șansele de supraviețuire a statelor mici ale UE devin iluzorii…

Guvernele și-au irosit încrederea populației, promițând revenirea la normalitate în lupta cu Covid19, declarând „război virusului.“ Cine se războiește, vrea să vadă bineînțeles și o victorie! Doar că nu va exista o zi a victoriei…, conchide Ivan Krastev într-un lung interviu acordat cotidianului vienez KURIER din 02.01.2022 și adaugă „Pentru că nu am dorit să purtăm vina îmbolnăvirii altuia, am fost dispuși să ne lăsăm controlați. Mulți abia acum vor începe să-și pună cea mai delicată întrebare despre cât de departe poate merge un guvern cu măsurile sale?“