Suspiciuni de război electronic împotriva României / Avertisment privind noile ținte identificate în spațiul aerian de la Marea Neagră

SpecialiștiI militari trag un semnal de alarmă cu privire la ultimele evenimente petrecute în spațiul aerian de la Marea Neagră în care au fost implicate din nou drone de fabricație rusească. De această dată, evenimentele ar fi mult mai grave, pentru că obiectele zburătoare nu au fost în derivă. Prin urmare, ele nu au intrat accidental în spațiul aerian românesc, ci au fost direcționate spre teritoriul românesc, potrivit unei analize Europa Liberă România.

Avertismentul transmis de specialiștii militari

Incidentele recente au pus problema capacității României de a contracara astfel de violări. Specialiștii consultați de Europa Liberă spun că nu mai e vorba de drone rătăcite și pot fi acțiuni ale unui război electronic care se duce la granița României.

Potrivit inginerului Augustin Lupu, presedintele Asociatiei UVS Romania (Unmmaned Vehicle Systems), o „țintă de mici dimensiuni”, așa cum a fost cea care a traversat România de la Eforie la Amzacea, ar fi avut, cel mai probabil, anvergura între doi și trei metri.

„Probabil că «ținta de mici dimensiuni» definește cea mai mică rezoluție de detecție a sistemului radar cu care a fost monitorizată. Nu cred că pot fi văzute de către piloți. Este ca și cum ai căuta acul în carul cu fân. Dacă radarele nu au putut detecta cu exactitate altitudinea de zbor si locația GPS a țintei este dificil a o găsi în mod vizual de către piloții de pe avioanele de vânătoare”, spune Augustin Lupu pentru Europa Liberă România.

„Poate fi o dronă de supraveghere care poate acoperi mii de kilometri, poate fi o dronă kamikaze, un balon stratosferic de supraveghere sau chiar și o rachetă”, afirmă el.

Inginerul Rădoi precizează că o dronă, de mică sau mare dimensiune, ar putea fi oprită prin bruiaj, dar depinde de tipul ei.

În opinia generalului în rezervă Virgil Bălăceanu, fostul șef al Asociației Ofițerilor în Rezervă, trebuie să ne punem întrebări cu privire la capacitatea României de a gestiona astfel de evenimente, iar problema obiectelor zburătoare identificate în spațiul aerian românesc necesită abordată în CSAT.

„De ce semnalul de pe radar dispare și obiectul nu a mai putut să fie urmărit? Iar aeronavele nu au avut în vizibilitate asemenea obiecte? Nu sunt sigur, dar există o probabilitate să fie o acțiune de război electronic”, semnalează generalul în rezervă.

„Cum problematica aceasta devine din ce în ce mai complexă, cu mult mai multe incidente, trebuie să facă obiectul unei (discuții – n.r.) la nivelul CSAT și de aici măsurile care trebuie luate. O parte pot fi publice, altele probabil nu pot fi publice. E nevoie și de o comunicare pe care ministrul, împreună cu șeful Apărării, să o facă către media și către spațiu public pentru o înțelegere mai corectă”, mai spune Virgil Bălăceanu.