Surse: Instanța Supremă ar fi contestat Legea fugarilor la Curtea Constituțională

Legea fugarilor ar fi fost contestată de Instanța Supremă la Curtea Constituțională, informează G4Media.ro.

În total, 88 de judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au fost prezenți la vot, din cei 102 în funcție. 80 au votat pentru și 8 împotrivă, conform G4Media.

Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), judecătoarea Corina Corbu, a convocat pentru ora 20.00, marți seară, Secţiile Unite ale Instanţei Supreme pentru o posibilă sesizare a Curții Constituționale privind Legea fugarilor, potrivit convocatorului emis de şefa ÎCCJ.

Ce prevede Legea fugarilor

Legea fugarilor prevede majorarea cu 3 ani a pedepselor pentru condamnaţii care nu se prezintă la poliţie în termen de 7 zile de la verdict, pentru punerea în executare a mandatului de executare.

Legea fugarilor a fost adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaţilor şi a fost trimisă preşedintelui pentru promulgare. Pe 5 decembrie 2023 este ultima zi în care ICCJ poate sesiza CCR.

Judecătorii susțin că Legea fugarilor „este susceptibilă să încalce principiul legalităţii, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Aceasta întrucât textul, pe de o parte, are un caracter neclar şi neprevizibil, iar pe de altă parte, nu se integrează organic în sistemul de reglementare a infracţiunii de evadare”, potrivit unui document consultat de G4Media.ro.

„Deși noua reglementare – care îi obligă pe toți condamnații definitiv indiferent unde se află să se predea autorităților române în termen de 7 zile – pare reparatorie și sigur este și populară, în fapt ea este și profund neconstituțională în măsura în care se referă la hotărâri judecătorești rămase definitive anterior intrării ei în vigoare. Nu întotdeauna ce este popular și acceptabil pentru societate este și corect potrivit principiilor universale ale echitabilității incriminării penale.

Viciul de neconstituționalitate intervine atunci când se prevede că această sancțiune se aplică nu numai hotărârilor definitive pronunțate de aici înainte (unde e cam normal deși e obligația statului să se asigure ca nimeni nu fuge de lege) ci și tuturor hotărârilor definitive de condamnare la pedeapsa închisorii, indiferent că acestea sunt anterioare intrării în vigoare a acestei modificări. Practic toți fugarii de justiția din România sunt repuși automat într-un termen de 7 zile în care trebuie să se predea, altfel pedeapsa li se prelungește cu până la 3 ani iar prescripția executării pedepsei se întrerupe pentru că săvârșesc o nouă infracțiune. Această aplicare retroactivă – repet, indiferent cât de populară o fi ea – încalcă un principiu fundamental al procesului penal, neretroactivitatea legii penale”, a scris avocatul Adrian Toni Neacşu pe o reţea socială.