Surpriză în Biserica Ortodoxă Română! Cine sunt femeile care vor fi canonizate în 2026?

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit joi sub conducerea Patriarhului Daniel, adoptând decizia de a iniția demersurile pentru canonizarea unor sfinte femei românce. Evenimentul este programat pentru anul 2026, desemnat ca Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar – mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame, potrivit România TV.

Sinodul aprobă demersurile pentru canonizarea unor sfinte femei românce

Canonizarea reprezintă un act de recunoaștere a celor care s-au remarcat prin trăirea lor creștină, fiind un omagiu adus celor ce au împărtășit cu curaj credința ortodoxă. Pe viitor, Sinodul are în vedere includerea pe lista sfinților a unor personalități feminine remarcabile.

Printre acestea se vor regăsi „câteva femei mari creștine ale neamului nostru”, apreciate de PS Iustin ca fiind „mame ale neamului nostru românesc”.

Anul 2026: omagierea familiei creștine și a femeilor sfinte

Anul 2026 a fost proclamat de Patriarhia Română drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar, conform basilica.ro. Această tematică aduce în prim-plan importanța familiei creștine într-un context social tot mai marcat de provocări ideologice. După ce anul 2020 a fost dedicat relațiilor dintre părinți și copii, anul 2026 va pune accent pe familie în ansamblul său.

Din perspectiva tematicii comemorative, atenția se îndreaptă spre exemplele de sfințenie feminină din calendarul ortodox, incluzând mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame. Printre cele mai cunoscute mironosițe se numără Sfânta Maria Magdalena, iar dintre mucenițe, Sfânta Tecla, considerată prima femeie martir a creștinismului.

Dintre cuvioase, un loc aparte îl ocupă Sfintele Parascheva de la Iași și Teodora de la Sihla, iar ca exemple de soții sfinte sunt menționate Nona și Gorgonia. Modele de mame sfinte includ, printre altele, Sfânta Ana, mama Fecioarei Maria, și Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul. De asemenea, sunt aduse în atenție mamele celor trei sfinți ierarhi: Emilia, Nona și Antuza.

Recent, Sfântul Sinod a decis trecerea în rândul sfinților a unor figuri importante ale spiritualității românești, precum părintele Arsenie Boca, teologul Dumitru Stăniloaie, preotul Constantin Sârbu și Ilie Lăcătușu.

Tot în cadrul ședinței de joi, Sinodul a luat act „cu speranță și binecuvântare” de dorința unor comunități ortodoxe române din Ucraina de a reveni în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, s-a stabilit ca, în Joia Mare, pe 17 aprilie, să aibă loc Sfințirea Marelui Mir, eveniment la care vor participa membrii Sfântului Sinod reuniți la București.

Un alt punct important al ședinței a fost alegerea noului episcop al Episcopiei Sălajului, prin vot secret. Acest rol i-a fost atribuit PS Benedict Bistrițeanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, precum și conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Pentru această funcție a mai fost propus Arhimandritul Samuel Cristea, profesor și duhovnic la Colegiul Ortodox Mitropolitul Nicolae Colan din Cluj-Napoca.

Pe lângă acestea, Sfântul Sinod a aprobat statutul și emblema eparhială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Evenimentul a fost precedat de un Te Deum oficiat de Preasfințitul Nectarie de Bogdania, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, pentru deschiderea lucrărilor sinodale și comemorarea a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918. La final, s-a adus un omagiu celor care au contribuit la realizarea Marii Uniri, potrivit sursei citate.