Studiu global: românii au printre cele mai proaste servicii medicale din lume

Un studiu recent, la nivel global, privind satisfacția cetățenilor referitoare la serviciilor medicale confirmă dezastrul din spitalele românești: ne aflăm pe ultimele locuri din lume.

Specialiștii de la Ipsos Global Health Service Monitor au intervievat peste 23.000 de adulți din 34 de țări – inclusiv România, țară unde sistemul sanitar autohton a fost evaluat, conform datelor, cu mult sub media globală.

Ipsos Global Health Service Monitor, susține Calea Europeană, este un studiu anual care explorează cele mai mari provocări ale sistemului de sănătate cu care se confruntă în prezent oamenii din întreaga lume, precum și calitatea serviciilor de sănătate din perspectiva cetățenilor globului.

Eveniment - 30 oct, 08:46

Ce riscuri pot avea interacțiunile cu alpaca? Experții germani în sănătate ne avertizează cu privire la riscurile de transmitere a unor boli

Astfel, jumătate dintre cei chestionați pe mapamond, în cele 34 de țări acoperite de studiul respectiv, descriu calitatea serviciilor medicale din țara lor ca fiind bună sau foarte bună.

Românii, printre cei mai necăjiți oameni din lume din cauza sistemului medical autohton

În funcție de problemele specifice fiecărei zone, se observă diferențe uriașe în aprecierea serviciilor medicale locale,  cum ar fi de la 79% în Arabia Saudită la doar 14% în Polonia.

Statele unde se înregistrează cele mai slabe evaluări ale sistemului medical (calitate scăzută și foarte scăzută) sunt Ungaria (53%), Polonia (43%) și România (39%), urmate de Peru (35%), Brazilia (31%) și Mexic (31%).

În majoritatea țărilor din sondaj, cel puţin jumătate dintre cetățenii intervievați evaluează calitatea sistemului național de sănătate ca fiind “bună/ foarte bună” (scoruri între 50% și 79%).

„Evaluările obținute în studiu sunt o rezultantă a bugetelor alocate sistemului sanitar din țara respectivă, corelate cu nivelul de trai, așteptările și experiențele cetățenilor, iar scorul mic înregistrat de România nu este o surpriză, din păcate.

O analiză recentă a Comisiei Europene arată faptul că, deși în România cheltuielile pentru sănătate au crescut în ultimii 10 ani, acestea rămân la al doilea cel mai scăzut nivel din UE – atât ca procent din PIB, cât și ca pondere pe cap de locuitor. 

În România, scorurile proaste sunt acordate în special de persoanele peste 50 de ani, care de regulă interacționează mai mult cu sistemul sanitar, evaluările acestora fiind mai degrabă bazate pe experiențe reale și mai puțin pe percepții și părerile apropiaților”, afirmă Laura Arpad, Healthcare Lead, Ipsos România.

Românii nu au încredere mai deloc în sistemul național de sănătate: mor așteptând să fie tratați

Potrivit sursei citate, una din două persoane la nivel global (53%) are încredere în sistemul național de sănătate, variația fiind în funcție de țară: de la 91% în Portugalia până la 10% în Ungaria. 

România se află pe penultimul loc în acest clasament al încrederii, cu un nivel de acord de doar 24%, în timp ce 46% dintre conaționalii noştri consideră că nu primesc în România cel mai bun tratament.

„Evaluarea românilor nu este deloc surprinzătoare având în vedere inegalitățile între țări în ceea ce privește accesul și timpul de acces la tratamente inovatoare.

Doar un exemplu în acest sens– în ediția din 2021 a studiul anual Patients W.A.I.T. (Patients Waiting to Access Innovative Therapies), lansat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA), România se menține pe ultimul loc în UE în privința timpului de așteptare a pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație.

Media europeană de așteptare este de 511 zile, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile din cauza proceselor birocratice și a lipsei unui cadru legislativ coerent”, afirmă reprezentanta Ipsos, citată de Calea Europeană.

Conform datelor, în România, peste două treimi din populație (69%) consideră că sistemul de sănătate este suprasolicitat.