Cercetările efectuate de UCLA Health din Los Angeles și publicate recent în JAMA au monitorizat obiceiurile femeilor care se simțeau mai singure, descoperind o înclinație către alimente cu conținut ridicat de zahăr și o relativă lipsă de control față de un exces de alimente reconfortante în general.
Echipa de oameni de știință a vrut să observe căile creierului asociate cu singurătatea și comportamentele de alimentație excesivă. De fapt, se știe că obezitatea este strâns legată de depresie și anxietate și că alimentația „emoțională” și „consolatoare” este considerată un mecanism prin care mulți încearcă să facă față singurătății, scrie Corriere.it.
Cercetătorii au intervievat 93 de femei despre sentimentele lor percepute de singurătate și izolare și le-au împărțit în două grupuri în funcție de scorurile lor. Femeile care au raportat niveluri mai ridicate de izolare socială au avut tendința de a avea o masă de grăsime mai mare, o dietă de calitate inferioară, un apetit mai mare, mâncare bazată pe recompense și consumul excesiv și niveluri mai ridicate de anxietate și depresie.
Pentru a dovedi ideea la nivelul creierului, femeilor li s-au arătat imagini cu alimente dulci și sărate în diferite combinații, în timp ce erau supuse imagistică prin rezonanță magnetică.
Scanările lor ale creierului au arătat că femeile care s-au perceput ca fiind singure au experimentat o activare crescută în regiunile creierului asociată cu o dorință mai mare de a mânca alimente dulci și o activare scăzută în regiunea creierului asociată cu autocontrolul în ceea ce privește comportamentele alimentare.
„Aceste rezultate sunt interesante pentru că oferă dovezi a ceea ce știm intuitiv”, a spus Arpana Gupta, dr., cercetător și co-director al Centrului de microbiom Goodman-Luskin de la UCLA, autorul principal al studiului, adăugând: „Când oamenii sunt singuri, ceea ce simt are un impact mai mare: ei subestimează ceea ce mănâncă, în special dorința de alimente nesănătoase”.
Foamea emoțională ne împinge către alimente de obicei dulci și „compensatoare” care activează mecanismul „stimul-rutină-recompensă” care implică creierul. Sunt create conexiuni neuronale specifice care fac comportamentul automat și repetitiv în timp. Astfel, unele alimente devin „drog” deoarece creează dependență, în special asociate cu anumite situații, precum singurătatea.