Studiourile Buftea au renăscut din ruină. Cum arată locul care se confundă cu mare parte din istoria filmului autohton, după un efort uriaș de modernizare

Doar o ruină mai rămăsese din Cetatea Filmului Românesc în 2018 șinimic nu mai amintea de vremurile în care pe malul lacului Buftea se plimbau, în pauzele de la filmări, Orson Welles, Kirk Douglas şi Jean-Paul Belmondo, scrie Adevărul, într-un material despre prăbușirea și renașterea Studiourilor Buftea, carepe fondul unor investiții masive, cu șase lungmetraje turnate și alte câteva demarate, redevin un pion de luat în seamă pe harta industriei de film.

În mai 2018, aceeași publicație atrăgea atenția asupra situației dezastruoase în care se aflau studiourile cinematografice, care se confundă cu cea mai mare parte a filmului autohton. Soarta Studiourilor Buftea părea pecetluită la acel moment: nu se mai produceau lungmetraje,puţinii angajaţi rămaşi erau neplătiţi de multe luni, ansamblul nu mai avea utilităţi și se scufunda subburuieni şi gunoaie, iar datoriile continuau să se adune.

Chiar și așa, la mai bine de doi ani de la acest peisaj dezolant, Studiourile Buftea aveau să renască în mod spectaculos. Încă din 2019 s-au construit noi cabine pentru actori, s-au modernizat toate cele 19 platouri de filmare, dar şi clădirile administrative, s-a asfaltat curtea, s-a reabilitat vechea cantină şi s-a construit de la zero un nou restaurant.

„Iniţial, am dorit să întârziem redeschiderea studiourilor, până când toate aceste lucrări ar fi fost puse la punct, dar cererea a fost atât de mare din partea clienţilor noştri încât a trebuit să lucrăm în paralel cu aceste filmări. Efortul logistic a fost unul uriaş, chiar s-a muncit 24 de ore din 24“, explică Ionuţ Simionescu, directorul executiv al Studiourilor Buftea.

În 2019, la „Buftiwood“ s-au filmat: „Voyagers“, în regia lui Neil Burger, cu actorul irlandez Colin Farrell în distribuţie, „Doorman“, regizat de Ryûhei Kitamura, cu Jean Reno şi Ruby Rose, „Violence of Action“, în regia lui Tarik Saleh, cu Ben Foster şi Chris Pine, „Seacole“, regia Charlie Stratton, cu Sam Worthington, dar şi miniseriile „Washington“, o producţie HISTORY, respectiv „La vita promessa“, o producţie Radiotelevisione Italiana. De asemenea, pe platourile din judeţul Ilfov s-au mai filmat numeroase reclame şi producţii de televiziune.

Deși criza COVID-19 a încetinit ritmul și i-a obligat pe producătorii de film care rezervaseră platourile să ia o pauză forțată, lucrările de renovare continuă și în 2020. De altfel, a fost lansată chiar șiAcademia de Film, Teatru şi Televiziune „Studiourile Buftea“, dedicată tinerilor între 8 şi 18 ani, şi se pregăteşte amenajarea unui muzeu al cinematografiei româneşti.

„Am filmat la Buftea «Voyagers», pentru care am construit o întreagă navă spaţială în studiouri. E un film mare şi aveam nevoie ca echipa locală să fie pregătită să facă faţă provocărilor, aveam o mulţime de cascadorii şi secvenţe care au necesitat închiderea unor străzi, iar aici am avut acces la tot ce era nevoie graţie autorităţilor şi echipei locale. Echipa de aici, cu sinceritate, e mai bună decât multe echipe pe care le-am întâlnit în Statele Unite sau în multe alte locuri din lume”, a declaratErica Lee, producător de film.

Studiourile Buftea se remarcă și prin depozitele de recuzită, unul dintre principalele sale atuuri, în condițiile în care sunt păstrate aproximativ 30.000 de costume și 50.000 de obiecte. Deși diverse artefacte cinematografice, inclusiv autoturisme, au sfârșit precum fierul viechi,această comoară a rămas aproape intactă, mai ales datorită profesionalismului, pasiunii, dar şi loialităţii faţă de acest loc ale unor oameni ca Ştefan, Gică, Mia, Elena, Rica şi Daniel. Astfel, costume precum cele purtate de Lica Gheorghiu în „De-aş fi… Harap Alb“, de Amza Pellea în „Mihai Viteazul“, de Ştefan Sileanu în „Vlad Ţepeş“, de Florin Piersic în seria „Mărgelatu“ şi de Sergiu Nicolaescu în „Mircea“sunt şi astăzi aproape intacte, precum şi numeroase alte veşminte ce acoperă toate perioadele istorice.

„Noi, când auzim că mai vine cineva şi spune: «Ce-i cu gioarsele astea?», înnebunim, pur şi simplu. Costumele acestea realizate în anii ’70 s-au păstrat foarte bine. Se folosea catifea… Pe când multe dintre costumele făcute după ’90, mai mult sintetice, se degradează mult mai repede. Uitaţi-vă la costumele astea romane, vă vine să credeţi că au 55 de ani? Să ştiţi că toate s-au confecţionat aici, noi am avut dintotdeauna ateliere de croitorie, butaforie, mecanică şi de construcţie a decorurilor“, explică una dintre gestionarele depozitelor. Vechile costume sunt la mare căutare şi acum. Chiar şi străinii sunt impresionaţi de calitatea lor: „Am dat costume şi la «Queen Marie of Romania», filmul lui Alexis Sweet Cahill, s-au închiriat şi pentru «Cardinalul» lui Nicolae Mărgineanu, ca să vă spun doar câteva titluri noi. Sunt foarte cerute costumele militare din războaiele mondiale, sunt căutate şi hainele ţărăneşti. Foarte multe au rămas de la filmele lui Sergiu Nicolaescu, care era foarte pasionat şi atent la detalii. Costumul domnitorului Mircea cel Bătrân e foarte atent reconstituit – are 45 de kilograme şi toate zalele sunt din metal. Ce-i drept, pe acesta nu l-a purtat în film Nicolaescu, ci dublura lui, un cascador“.

La ora actuală, la Studiourile Bufteaexistă 19 platouri, inclusiv cel mai mare bazin cu apă din Europa Centrală şi de Est, ce poate fi utilizat pentru filmări subacvatice sau efecte speciale, dar şi impresionantul decor exterior „Boston“.