Strategia Energetică a României ar urma să fie aprobată prin Ordonanță de Urgență

Strategia Energetică a României ar urma să fie aprobată prin Ordonanță de Urgență, în încercarea Guvernului de a împiedica declanşarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene şi blocarea fondurilor europene din ianuarie 2021, potrivit unui proiect postat pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri.

Motivele invocate de Guvern

„Având în vedere întârzierea în procesul elaborării şi stabilirii unei forme finale agreate a Strategiei, urmarea şi a procesului de consultare publică internă şi de consultare transfrontieră se impune adoptarea Strategiei energetice a României prin ordonanţă de urgenţă, pentru a evita consecinţele negative şi anume declanşarea împotriva României, de către Comisia Europeană, a acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de art. 4 alin. (3) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, de Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei şi de Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, în procesul de autorizare a 17 microhidrocentrale (MHC) din România şi care face obiectul Cauzei 2015/4036”, se arată în nota de fundamentare.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că neadoptarea unui act normativ la nivelul ordonanţei de urgenţă şi recurgerea la procedura legislativă obişnuită ar determina, ulterior, sesizarea României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi obligarea la plata unor amenzi şi/sau penalităţi cauzate de imposibilitatea României de soluţionare a problemei microhidrocentralelor, spun iniţiatorii proiectului.

Alte consecinţe ar fi, dacă nu este aprobat acest OUG, blocarea accesării fondurilor europene pentru investiţii în sectorul energetic, începând cu 1 ianuarie 2021; corelarea proiectelor de investiţii ale operatorilor economici din sectorul energetic, pentru următoarea perioadă cu obiectivele stabilite prin Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050; încadrarea şi demararea procedurii de evaluare de mediu pentru Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, în vederea obţinerii avizului de mediu şi ulterior a aprobării acestuia prin hotărâre a Guvernului, nu poate fi derulată decât după adoptarea Strategiei Energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050.

„Toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.

Obiectivele asumate prin Strategie

Strategia are drept obiectiv realizarea ţintelor naţionale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS faţă de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS faţă de nivelul anului 2005; 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie; 40,4% reducere a consumului final de energie faţă de proiecţia PRIMES 2007.

„Prezentul text al Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, reprezintă forma finală a documentului, rezultată în urma evaluării strategice de mediu şi obţinerii Avizului de mediu nr. 53 din 04.11.2020”, se mai arată în proiectul menţionat.

Astfel, România are un necesar total de investiţii în sectorul energetic de 22,6 miliarde de euro până în 2030.