Instituțiile statului român și politicienii s-au întrecut în urări de Crăciun. Serviciul Român de Informații nu putea face excepție. SRI-ul a transmis un mesaj în social media în stilul caracteristic, o urare într-o notă umoristică.
„Sărbători fericite tuturor neascultătorilor!”, este mesajul scris pe felicitarea de Crăciun postată pe Facebook de SRI, vineri seara.
În comentariul care însoţeşte fotografia, SRI a adăugat: „Desigur, şi celor ascultători”.
Cu prilejul sărbătorilor și a evenimentelor importante, SRI-ul și-a obișnuit audiența cu glume postate în online. Inclusiv de Dragobete, Serviciul de Informații a ilustrat „fluturii din stomac”.
În afara mesajelor ludice, SRI-ul s-a mai remarcat la finalul lui 2021 printr-o nouă creștere a bugetului pentru 2022, cu 8,29% din partea Guvernului. De asemenea, bugetul SIE a fost majorat cu 44%. În ultimii 10 ani, PIB-ul României s-a dublat, în timp ce bugetul SRI s-a triplat.
Astfel, pentru 2022, bugetul SRI a crescut până la 3,17 miliarde de lei, iar cel al SIE până la 600,2 milioane de lei.
De asemenea, bugetul SPP a urcat la 366,9 milioane lei – o creștere de 26% și cel al STS la 938,2 milioane lei, o majorare de 37%.
Partidul AUR a fost singura formațiune politică din Parlament care prin intermediul lui George Simion a cerut diminuarea bugetelor pentru serviciile secrete.
Directorul SRI, Eduard Hellvig, a recunoscut că instituția pe care o conduce nu a predat arhiva fostei Securităţi în primii ani după Revoluţia din 1989, ceea ce a însemnat „o greşeală”.
„Presa are dreptate, societatea are dreptate. România a eşuat la acest capitol, din punctul meu de vedere. Am început cariera politică în anii ’90, la Cluj, când eram student, şi militam pe străzi şi luptam pentru transparentizare, pentru o societate democratică şi pentru un regim pluralist. Faptul că noi nu am predat arhiva fostei Securităţi unei instituţii, după 1989, în primii ani, a făcut ca această tranziţie spre democraţie să fie atât de grea şi de încercată în România. Îmi asum ceea ce spun.
Cred că a fost o greşeală, a fost o greşeală pe care pot să o înţeleg pragmatic din punct de vedere politic pentru cei care au făcut atunci, dar pentru mine, ca cetăţean care eram în stradă şi luptam pentru drepturi şi libertăţi civile şi pentru democraţie, cred că a fost o greşeală. Sunt momente când e nevoie de decizii dure, care să despartă apele. Nu s-a întâmplat acest lucru. Nu s-a întâmplat nici peste ani”, a declarat Hellvig.