Specialist în drept penal internațional: „Este probabil ca CPI să emită un mandat de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu pentru crime împotriva umanității”

Raluca Grosescu, lector la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a urmărit plângerea Africii de Sud împotriva Israelului și aduce explicații detaliate despre ce urmează.

Israelul nu a ratificat Convenția de la Geneva

Grosescu spune într-un interviu din Libertatea că până la adoptarea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale în 1998 nu a existat o definiție general acceptată de comunitatea internațională a categoriei de „crime împotriva umanității” și judecarea lor atunci când erau comise pe timp de pace.

Africa de Sud vs Israel subliniază limitele actuale ale dreptului internațional. În cazul Africa de Sud vs Israel ar fi fost mult mai ușor să se meargă pe crime de război, în baza Protocolului Adițional 1 din 1977 al Convențiilor de la Geneva.

Acest lucru nu a fost posibil, pentru că Israelul nu a ratificat acest protocol, tocmai pentru că el a statuat calitatea de conflict internațional a războaielor de eliberare națională – în care s-ar fi încadrat și acțiunile mișcării de eliberare palestiniană – și a conferit statut de prizonieri de război membrilor acestor mișcări.

Situația umanitară în Gaza este devastatoare în acest moment și ea continuă, de fapt, o serie de crime de război pentru care varii lideri israelieni sunt acuzați începând cu cea de-a Doua Intifadă (2000-2005) în diverse jurisdicții.

Ca și în cazul lui Vladimir Putin, Curtea Penală Internațională (CPI) anchetează în acest moment crime de război comise în Gaza, dar investighează și crimele comise de către Hamas în atacul din 7 octombrie.

Este foarte probabil ca CPI să emită în curând un mandat internațional de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu pentru crime împotriva umanității, în special înfometarea și restricționarea accesului la apă pentru populația civilă din Gaza și blocarea ajutorului umanitar.

Dar țări precum Rusia, Statele Unite, China sau Israel nu recunosc jurisdicția (CPI), așa că un mandat de arestare poate fi contestat. Plângeri penale împotriva președintelui israelian Isaac Herzog au fost formulate și în Elveția, pe baza jurisdicției universale și sunt în curs de investigare.

CIJ nu a cerut încetarea ostilităților Israelului, așa cum a făcut-o în cazul Rusiei

Întorcându-ne acum la cazul Africa de Sud vs Israel la Curtea Internațională de Justiție, CIJ nu a cerut încetarea ostilităților, așa cum a făcut-o în cazul Rusiei, dar a acceptat drept plauzibile acuzațiile Africii de Sud și a cerut măsuri de prevenire a potențialului genocid, iar în martie 2024 a venit cu precizări clare cerând accesul ajutorului umanitar în Gaza.

Marea problemă a definiției legale a genocidului este faptul că Convenția ONU împotriva genocidului impune demonstrarea intenției de a distruge total sau parțial un grup etnic, național, rasial sau religios.

Or, acest lucru este extrem de greu de probat în fața instanței. Acesta este și motivul pentru care de-a lungul istoriei au existat foarte puține condamnări pentru genocid.

Problema Israelului este că numeroși lideri politici, inclusiv din coaliția de guvernare, au făcut declarații care pot fi interpretate ca incitare la genocid, iar Benjamin Netanyahu, chiar dacă s-a distanțat de ele, nu le-a condamnat explicit.

Decizia CIJ de a declara plauzibile acuzațiile Africii de Sud a avut totuși rolul de a atrage atenția opiniei publice asupra crimelor comise de către statul Israel în Gaza, deși Curtea nu a cerut încetarea focului.

Prin măsurile precise cerute în martie 2024, Curtea a delegitimat apărarea discursivă a Israelului, care spune în rezumat: scopul nostru este de a ne autoapăra împotriva Hamas; dacă la mijloc sunt civili este regretabil, dar ei sunt victime colaterale, acceptate în dreptul internațional.

Rămâne însă de văzut cum CIJ va interpreta noțiunea de genocid și dacă va găsi probe suficiente pentru a demonstra intenția. Sunt însă convinsă că acțiunile la Curtea Penală Internațională sau în jurisdicții precum Elveția – dacă se vor solda cu mandate internaționale de arest – vor avea un ecou internațional foarte puternic, chiar dacă ele nu vizează acuzații de genocid, ci acuzații de crime de război și crime împotriva umanității – la fel de grave, deși mai puțin puternice la nivel simbolic decât așa-numita „crimă a crimelor”.