Sorina Matei: Cum s-a făcut de râs Klaus Iohannis pe Legile Justiţiei

Jurnalista Sorina Matei îl critică pe președintele Klaus Iohannis după ce acesta a anunțat că trimite tot pachetul de legi ale justiției la Curtea Constituțională și că sesizează Comisia de la Veneția în acest sens. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, jurnalista susține că șeful statului s-a făcut de râs prin acest anunț, subliniind că CCR s-a pronunţat deja din ianuarie 2018 pe sesizarea Comisiei de la Veneţia.

”Cum s-a făcut de râs K. Iohannis pe Legile Justiţiei arătând că nu le-a parcurs. CCR deja s-a pronunţat deja din ianuarie 2018 pe sesizarea Comisiei de la Veneţia.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut astăzi aprecieri pe marginea legilor Justiţiei, pe toate cele 3 legi, 303, 304 şi 317, anunţând că le trimite înapoi la Curtea Constituţională şi va sesiza Comsia de la Veneţia, deşi doar o singură lege se află pe masa preşedintelui, intrând în termen de promulgare, respectiv legea 304. Legea 317 se află încă la Curtea Constituţională iar legea 303 se află în Parlament.

Politică - 20 nov, 22:25

Drulă, despre vila pentru Iohannis: Are 1.200 mp. Cine locuiește în 1.200 mp?? Iar renovarea costă 9 milioane de euro, aproape cât tot bugetul RAAPPS pe un an (VIDEO)

Culmea este că în însăşi motivarea Curţii Constituţionale pe legea 304, declarată constituţională şi care se află pe masa preşedintelui se scrie negru pe alb la punctele 54 şi 55 ce se poate şi ce nu se poate face în privinţa Comisiei de la Veneţia.

Cum preşedintele şi probabil nici consilierii preşedintelui nu au citit, iată ce scrie deja din ianuarie 2018 în movitarea CCR pe legea 304, motivare de care până acum nu au aflat, deşi este publică, general obligatorie şi publicată deja în Monitorul Oficial:

*Motivare DECIZIA nr.33 din 23 ianuarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară

*Punctul 54. «Cu privire la cererea formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal din Camera Deputaților și Senat privind solicitarea punctului de vedere al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), plenul Curții, analizând motivele pe care se întemeiază cererea, constată că acestea nu constituie altceva decât critici generice de neconstituționalitate ale legii, care se suprapun, parțial, cu criticile formulate de autorii sesizărilor de neconstituționalitate în prezentele dosare aflate pe rolul Curții. Punctul de vedere despre care fac vorbire Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal vizează competența principală a Comisiei de la Veneția, aceea de a oferi statelor membre solicitante consiliere legală, sub forma opiniilor legale/avizelor exprimate cu privire la proiecte de acte normative sau legislație aflată în vigoare, care este supusă revizuirii. În acest caz, Curtea observă că sesizarea Comisiei se realizează de statul membru (parlamentul național, guvernul sau șeful statului), în temeiul art.3 pct.2 din Statutul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, adoptat de Comitetul de Miniștri la 21 februarie 2002, la cea de-a 78-a Reuniune a Miniștrilor adjuncți».

*Punctul 55. «Potrivit prerogativelor Comisiei de la Veneția, în raporturile cu curțile constituționale, aceasta poate formula, la solicitarea instanței naționale, opinii amicus curiae, dar nu cu privire la constituționalitatea actului supus controlului în procedura desfășurată potrivit legii naționale, ci cu privire la aspecte de drept constituțional și internațional comparat, incidente în cauza dedusă judecății. Prin urmare, doar Curtea Constituțională poate aprecia oportunitatea formulării unei cereri adresate forului internațional, în funcție de obiectul controlului de constituționalitate. Sub acest aspect, plenul Curții Constituționale constată că, în analiza materiei supuse controlului de constituționalitate în prezentele cauze, nu sunt necesare lămuriri, pe calea unei opinii amicus curiae formulate de Comisia de la Veneția, cu privire la incidența unor aspecte de drept constituțional și internațional comparat».”, a scris Sorina Matei pe Facebook.