Potrivit unui sondaj Avangarde privind percepția românilor asupra minorităților, 6% dintre cei chestionați declară că maghiarii din țara noastră sunt o amenințare, 20% consideră că sunt o problemă, dar nu o amenințare, 46% spun că nu sunt o problemă dar nici un avantaj, 18% consideră că au o contribuție folositoare în anumite regiuni și ocupații și doar 7% precizează că sunt o resursă valoroasă pentru țara noastră.
Când vine vorba despre monoritatea germană, doar 3% dintre români spun că germanii sunt o amenințare, 9% că sunt o problemă, dar nu o amenințare, 51% precizează că nu sunt o problemă dar nici un avantaj, 24% consideră că au o contribuție folositoare în anumite regiuni și ocupații, în timp ce 10% consideră că sunt o resursă valoroasă pentru țara noastră.
O atitudine mai negativă a românilor se manifestă față de minoritatea romă. Astfel, 12% consideră că romii din țara noastră sunt o amenințare, 30% precizează că sunt o problemă dar nu o amenințare, 42% spun că nu sunt o problemă dar nici un avantaj, 10% declară că au o contribuție folositoare în anumite regiuni și ocupații, în timp ce doar 3% consideră că sunt o resursă valoroasă pentru țara noastră.
Când vine vorba despre evrei, 9% dintre români spun că sunt o amenințare, 11% declară că sunt o problemă, dar nu o amenințare, 55% consideră că nu sunt o problemă dar nici un avantaj, 12% precizează că au o contribuție folositoare în anumite regiuni și ocupații, iar 8% mai precizează că sunt o resursă valoroasă pentru țara noastră.
Românii acceptă într-o mică măsură să aibă ca membri ai familiei evrei, maghiari, romi sau germani. Cu toate acestea se remarcă o atitudine mai favorabilă față de minoritatea germană. La polul opus este atitudinea față de minoritatea romă.
La întrebarea care ar fi cea mai apropiată relație pe care ați accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorități?
9 % dintre români ar accepta ca evrei membrii de familie, rude prin alianță, 14% să facă parte din grupul de prieteni, 16% să fie vecini, 10% să lucreze împreună, 28% să locuiască în România, 11% să viziteze România, 7% spun că nu ar trebui să vină în România.
9 % dintre români ar accepta ca maghiari membrii de familie,rude prin alianță, 14% să facă parte din grupul de prieteni, 17% să fie vecini, 9% să lucreze împreună, 33% să locuiască în România, 10% să viziteze România, 3% spun că nu ar trebui să vină în România.
6 % dintre români ar accepta ca romi membrii de familie,rude prin alianță, 10% să facă parte din grupul de prieteni, 13% să fie vecini, 13% să lucreze împreună, 35% să locuiască în România, 10% să viziteze România, 8% spun că nu ar trebui să vină în România.
11 % dintre români ar accepta ca germani membrii de familie,rude prin alianță, 17% să facă parte din grupul de prieteni, 15% să fie vecini, 10% să lucreze împreună, 27% să locuiască în România, 12% să viziteze România, 4% spun că nu ar trebui să vină în România.
Doar 11% dintre români consideră că Holocaustul a avut loc în România. Cei mai mulți dintre responsanți (52%) spun că Holocaustul a avut loc în Germania nazistă, în timp ce 33% declară că a avut loc în alte țări din Europa.
La întrebarea cine credeți că a fost principalul responsabil pentru declanșarea Holocaustului în România, doar 1% dintre români consideră responsabil poporul român. 54% indică drept responsabilă Germania nazistă, 31% Guvernul Antonescu, 2% URSS.
58% dintre respondenți consideră că în România se discută despre Holocaust atât cât e necesar, 13% că se discută mai mult decât e necesar, 20% – mai puțin decât e necesar, iar 9% nu știu sau nu răspund.
La întrebarea în ce măsură apreciați că urmurmătoarele categorii au fost responsabile pentru Holocaustul din România, 46% consideră că Ion Antonescu a fost responsabil în totalitate, 41% spun că a fost în mare măsură responsabil, 8% spun că a fost în mică măsură responsabil iar 1% spun că nu a fost deloc responsabil.
12% consideră că Regele Mihai a fost responsabil în totalitate, 22% spun că a fost în mare măsură responsabil, 17% spun că a fost în mică măsură responsabil iar 36% spun că nu a fost deloc responsabil.
44% consideră că Guvernele României în perioada 1940-1944 au fost responsabil în totalitate, 43% spun că a fost în mare măsură responsabil, 6% spun că a fost în mică măsură responsabil iar 2% spun că nu a fost deloc responsabil.
32% consideră că Armata a fost responsabilă în totalitate, 48% spun că a fost în mare măsură responsabilă, 11% spun că a fost în mică măsură responsabilă iar 5% spun că nu a fost deloc responsabilă.
30% consideră că Poliția a fost responsabilă în totalitate, 47% spun că a fost în mare măsură responsabilă, 15% spun că a fost în mică măsură responsabilă iar 4% spun că nu a fost deloc responsabilă.
29% consideră că Jandarmeria a fost responsabilă în totalitate, 44% spun că a fost în mare măsură responsabilă, 19% spun că a fost în mică măsură responsabilă iar 4% spun că nu a fost deloc responsabilă.
26% consideră că Presa și literatura cu caracter atisemit a fost responsabilă în totalitate, 47% spun că a fost în mare măsură responsabilă, 19% spun că a fost în mică măsură responsabilă iar 3% spun că nu a fost deloc responsabilă.
26% consideră că Mișcarea Legionară a fost responsabilă în totalitate, 47% spun că a fost în mare măsură responsabilă, 19% spun că a fost în mică măsură responsabilă iar 3% spun că nu a fost deloc responsabilă.
32% dintre români cred că în România sunt partide antisemite, iar cei mai mulți dintre aceștia au indicat AUR (45%) și SOS, partidul Dianei Șoșoacă (20%), urmate de UDMR (8%).
34% cred că în acest moment în România nu sunt partide sau formațiuni politice care au mesaje antisemite și alți 34% nu știu sau nu răspund.
Cei 32% care au răspuns că sunt partide antisemite au precizat și partidele la care au identificat personal aceste mesaje.