Temperaturile excesive pot afecta fiecare parte a corpului nostru, provocând, în cazuri extreme, cancer, accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord.
Arsurile solare sunt cauzate de expunerea excesivă la razele ultraviolete (UV) ale soarelui. Cu cât corpul este supus mai mult la arsuri solare, cu atât este mai probabil ca o persoană să sufere de cancer de piele. O cantitate prea mare de radiații UV poate deteriora ADN-ul celulelor pielii.
ADN-ul spune celulelor cum să funcționeze, astfel că, pe măsură ce daunele se agravează cu fiecare arsură solară repetată, celulele pot începe să crească necontrolat, ceea ce duce la cancer de piele.
Poate fi greu să gândești clar atunci când îți este prea cald. Studiile au arătat că și căldura extremă poate afecta performanța mentală. Canicula are legătură cu reducerea funcției cognitive, cu erori de judecată și cu un risc mai mare de accidentare profesională.
La temperaturi extrem de ridicate, bariera hemato-encefalică începe să se rupă.
Proteinele și ionii se acumulează în creier, provocând inflamații.Mulți oameni raportează că se simt iritați în zilele caniculare, iar dovezile sugerează că căldura extremă afectează negativ sănătatea mentală.
Un studiu recent din New York a constatat că, în zilele călduroase, au existat mai multe vizite la spital de urgență din cauza abuzului de substanțe, a tulburărilor de dispoziție și de anxietate, a schizofreniei și a demenței.
Un alt studiu a făcut legătura între creșterea temperaturilor și rate mai mari de sinucidere.
O persoană activă poate transpira până la 10 litri de apă pe zi, iar dacă aceasta nu este înlocuită, poate duce la deshidratare. Un organism care este deshidratat nu se mai poate răcori prin transpirație.
De asemenea, dacă un corp se încălzește prea tare, atât fluxul sanguin către piele, cât și transpirația se pot opri: în acest caz, temperatura corpului urcă vertiginos, iar celulele creierului suferă daune ireversibile.
Vremea caldă poate avea un impact asupra calității aerului, făcând mai dificilă respirația. Temperaturile ridicate sunt însoțite, de obicei, de aer care nu circulă, ceea ce permite poluanților să stagneze.
Smogul poate reduce funcția pulmonară și este un factor important în morbiditatea și mortalitatea astmului. Un studiu din 2008 a constatat că, pentru fiecare grad celsius cu care crește temperatura, poluarea va ucide 22 000 de persoane în plus la nivel mondial.
Hipertermia este termenul prin care se înțelege faptul că organismul atinge o temperatură anormal de ridicată. Acest lucru se întâmplă atunci când diferitele sale mecanisme de reglare a căldurii nu reușesc să facă față.
Dacă temperatura corpului crește până la aproximativ 38C, creierul le spune mușchilor să încetinească, iar oboseala se instalează. Acest lucru se numește epuizare din cauza căldurii. Simptomele de epuizare din cauza căldurii includ, de asemenea, amețeli, tulburări de vedere, sete intensă, greață, palpitații și amorțeală.
Dacă temperatura corpului nu este redusă, epuizarea din cauza căldurii se poate agrava până la insolație. Insolația, care se declanșează la 40C, trebuie tratată ca o urgență medicală.
Simptomele includ pielea uscată și fierbinte și disfuncții mentale. Netratată, insolația poate provoca convulsii, comă și moarte.â
Pe măsură ce corpul se încălzește, vasele de sânge se dilată, iar acest lucru scade tensiunea arterială, ceea ce face ca o persoană să se simtă amețită și bolnavă.
În cel mai rău caz, atunci când organismul este privat de fluxul sanguin normal, intestinul poate ceda, vasele de sânge pot fi deteriorate – provocând coagularea sângelui – și celulele se pot dezintegra pe măsură ce proteinele lor se descompun. Dacă tensiunea arterială scade prea mult, crește riscul de atac de cord.
Inima devine epuizată, iar fluxul sanguin se poate prăbuși brusc. Experții spun că, pe măsură ce temperaturile globale cresc, la fel vor crește și ratele de mortalitate – iar aceste decese se vor datora în mare parte presiunii pe care căldura extremă o exercită asupra sistemului cardiovascular.