Șederea românilor rezidenți în Marea Britanie după BREXIT pare mai complicat și mai costisitor decât unii și-ar fi imaginat.
Pentru ca aceștia să poată rămâne în regat și după despărțirea de UE trebuie să completeze un formular nu mai puțin de 85 de pagini, să depună scrisori de la angajatori, documente fiscale, asigurări medicle, până și informații despre fiecare plecare din Marea Britanie de la sosirea lor acolo (inclusiv pentru vacanțe), potrivit Cotidianul.
Partea cea mai neplăcută este că pentru fiecare formular aceștia trebuie să plătească 65 de lire, o sumă care se înmulțește cu numărul membrilor familiei, inclusiv minori.
Pentru avocați situația este o adevărată sursă de profit. Pentru a-i ajuta să treacă peste acest hop, aceștia cer cetățenilor UE care vor să obțină rezidența 1000 de lire sterline.
Panica printre imigranți este și mai mare, avocații britanici dând unor reglementări o interpretare alarmantă.
Conform acestora, acei cetățeni din UE care nu au un loc de muncă și nu au asigurare medicală completă ar putea fi deportați.
Printre ei se numără studenții, cei care dovedesc că au resurse să se întrețină, soții sau soțiile cetățenilor britanici.
Ministerul de Interne a încercat să liniștească spiritele: informația este falsă, însă asta până la ieșirea oficială a Marii Britanii din UE.
Avocații în schimb au altă părere și susțin că cei care nu au această asigurare medicală nu pot primi rezidență.
„Nu cred că Ministerul de Interne va aplica această lege în cazul, să spunem, al soției franțuzoaice a unui britanic. Cred că o vor folosi împotriva celor pe care nu-i suportă, spre exemplu, împotriva polonezilor fără locuință, deși statutul legal al acestora, dacă nu au comis vreo infracțiune, este exact același cu al franțuzoaicei“, spune un avocat.
Ar putea exista o speranță într-un amendament votat de Camera Lorziloor, care obligă Guvernul britanic ca după declanșarea Brexitului să garanteze drepturile imigranților după cel mult trei luni de la începerea procesului, nu în timpul negocierilor estimate.
„Acești oameni trebuie să știe repede – nu în termen de doi ani sau un an. Ei nu pot să-și pună viața între paranteze“, a spus baroneasa Dianne Hayter, laburistă.