Soarele răsare de la Măgurele

La intrarea în baza de cercetare se termină lumea pe care o cunosc. Sunt într-o nouă dimensiune. Cea a viitorului. Dacă la Măgurele se va echivala puterea Soarelui, România va fi locul de unde vor pleca noi raze de lumină către Univers. În ziua de 7 martie 2019, laserul dezvoltat la Institutul National pentru Fizică și Inginerie Nuclară Horia Hulubei a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PetaWatts (PW), reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină. Adică cea mai mare putere atinsă de omenire. Mai mult decât au visat chiar cercetătorii.

Totul pare desprins din filmele sience-fiction. Doar că este cât se poate de real. Acest loc adăpostește cea mai frumoasă poveste despre știință și despre tehnica de ultimă generație. O rază cu o putere cât a zecea parte din Soare ar putea schimba Planeta, ar putea vindeca maladii grave precum cancerul, ar putea accelera particule la costuri care concurează The European Organization for Nuclear Research din Geneva. Laboratoarele viitorului de la Măgurele depășesc, înainte de orice, însăși imaginația noastră.

Din România vom desluşi tainele Universului

Laserul de la Măgurele sau Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) face parte din Foaia de Parcurs (Roadmap) a European Strategy Forum on Research Infrastructures, un megaproiect European pentru investigarea interacțiilor lumină-materie la cele mai mari intensități și la cele mai scurte scări de timp.

Revoluționar pentru știința întregii planete, proiectul, cofinanțat cu 311 milioane euro fonduri europene si Bugetul Romaniei, prin POSCCE 2007 – 2013 și prin POC 2014-2020, găzduiește în fapt câteva dintre cele mai intense lasere din lume. Tot aici se dezvoltă noi oportunități de cercetare interdisciplinară și se reunește o parte a comunității științifice internaționale. Este, de ce nu, ocazia pe care o merită cercetătorii români care vor să se întoarcă acasă…

Academicianul Nicolae Zamfir, sufletul acestui proiect, explică: „Laserul de la Măgurele ne ajută să creăm noi fenomene, să urmărim comportarea materiei în condiţii extreme și să desluşim unele taine ale Universului”. Acum un deceniu părea doar un vis participarea României la această cursă mondială de realizare a celui mai puternic laser din lume.

Istoria viitorului luminos. La propriu!

Proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele a inceput in Ianuarie 2013. In 21 octombrie 2014 a fost inaugurat Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), avand un laser de 1PW unde se pregătesc experimente de fizică cu laseri de mare putere. Instalarea Laserului ELI-NP a început in octombrie 2016. Pe 18 mai 2018 a fost testat întregul sistem la o putere intermediară de 3 PW, care deja îl plasa pe primul loc în Europa. Dar ce a urmat a depășit orice așteptare. Laserul a atins apoi 7 PW, moment în care a devansat cel mai puternic laser de până atunci – cel din Coreea de Sud (4 PW). Cei 10 PW, obținuți în martie 2019 vor permite realizarea unor experimente ce așează România pentru totdeauna pe harta lumii științifice.

Răspunsuri la probleme nerezolvate

Centrul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics are două echipamente majore: primul, un sistem laser de mare putere, două braţe a câte 10 PW fiecare, adică 10% din puterea Soarelui. Cel de-al doilea echipament – un generator de radiaţii Gamma cu caracteristici de performanță net superioare fata de cele existente in lume. Acestea vor aduce beneficii în multe domenii de cercetare. O metodă revoluţionară pentru tratarea cancerului în cazuri care nu mai permit intervenția chirurgicală este doar una dintre aplicaţiile ce ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele cu Sistemul de Laseri de mare putere. „Fasciculele de particule produse de interactia laserilor cu materia pot acționa asupra unei tumori si vor avea capacitatea de a discerne între celulele bolnave și cele sănătoase. Dar nu se știe câte alte lucruri se vor mai descoperi în următoarea fază a proiectului. Poate aici, în România se va atinge chiar puterea Soarelui și vom putea scoate materie din energie”, explică scriitorul Alexandru Mironov.

O altă aplicaţie ar fi simularea radiaţiei cosmice, care îi va ajuta pe cercetători să observe cum se comportă materialele din care sunt realizate staţiile sau navetele spaţiale pentru o călătorie de lungă durată. O viitoare misiune pe planeta Marte este la orizont. Nimic surprinzător. Vorbim despre cei care se întrec deja cu puterea Soarelui.

Context

ELI-NP face parte din proiectul de cercetare paneuropean în domeniul laserelor de foarte mare intensitate Extreme Light Infrastructure” (ELI), derulat în România, Cehia si Ungaria. Proiectul a fost identificat în anul 2006 de Forumul Strategic European privind Infrastructurile de Cercetare (ESFRI) – instrument strategic al UE pentru dezvoltarea integrării știintifice a Europei.

Valoarea totală a proiectului este de 310,9 milioane euro și este finanțat din două exerciții financiare. În prima fază (2007-2013), proiectul a beneficiat de 136,4 mil. euro. În actuala perioadă (2014-2020), proiectul de la Măgurele a atras 174,5 mil. euro. Comisia Europeană a aprobat cea de-a doua fază a proiectului ELI-NP în luna februarie 2016. Peste 140 mil. euro din Fondul European de Dezvoltare Regională au fost alocați continuării lucrărilor începute în 2013.

Cea de-a doua etapă a proiectului ELI-NP, de la Măgurele, a fost cofinanțată prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020. A presupus finalizarea lucrărilor de construcție, achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare pentru cercetare științifică, cum ar fi un sistem laser de mare putere sau un sistem de raze Gamma.

Acest articol face parte din Campania Ministerului Fondurilor Europene, “Bani europeni pentru idei românești” și a fost publicat pe www.b1.ro, în cadrul proiectului ”Campanii de comunicare pentru promovarea fondurilor ESI 2014-2020” (cod MySMIS 12088), cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.

Întreaga răspundere asupra corectitudinii informațiilor revine autorului.