Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena 2024. Ce rugăciune este bine să rostești în această zi

Publicat: 20 05. 2024, 13:36
Sursa foto: Freepik.com

Creștinii ortodocși îi prăznuiesc marți, 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Aceștia au trăit la aproape două secole după Apostoli. Cu toate acestea, memoria și evlavia Bisericii îi păstrează și îi cinstesc pe Împărații Constantin și Elena ca Sfinți Întocmai cu Apostolii.

Ce rugăciune este bine să rostești de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

În această zi este bine să rostești o anumită rugăciune, adresată Sființilor Împăraţi Constantin şi Elena, potrivit crestinortodox.ro:

„Sfinților Împărați Constantin și Elena, după Dumnezeu și Maică Domnului, voi sunteți nădejdea noastră și folositorii noștri; voi ne sunteți nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi și ne ajutați. Voi sfintelor mănăstiri și biserici le sunteți păzitori; pentru această cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajuta nouă, neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu și la Preacurata Lui Maica și Pururea Fecioara Maria, ca și pe noi să ne păzească fără prihană și pe toți să ne întărească în credință, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”.

Tradiții și obiceiuri

Conform sursei citate, în calendarul popular aceasta este o sărbătoare adresată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările își învață puii să zboare.

Țînând seama că o nouă generație amenință recoltele, era interzis să se muncească în această zi. Prin odihnă de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi, se usucă.

Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului.

De Sfinții Constantin și Elena, se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.

Pentru apărarea de forțele malefice, țăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute și oile, „că să fie ferite de rele”, pe timpul cât vor stă singure, la stână.